Hibele sistemului informatic din Sănătate au fost cunoscute de toţi cei care s-au perindat pe la conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Cu excepţia unuia singur, toţi au preferat să tacă. Doi dintre ei, Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu, au fost inculpaţi, recent, de DNA pentru contracte frauduloase în legătură cu sistemul informatic.
Blocări frecvente, ergonomie în utilizare dezastruoasă, echipamente subdimensionate şi nefolosite, lipsa totală a suportului tehnic pentru furnizorii de servicii medicale, module şi conexiuni lipsă, module implementate în ordine nefirească, foarte multe erori de analiză şi de implementare a fluxurilor de informaţii. Toate acestea sunt doar câteva dintre hibele Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) implementat pe bani grei de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu ajutorul HP care a subcontractat SIVECO.
Deşi cunoşteau situaţia, responsabilii din Sănătate au refuzat să denunţe păgubosul contract. În schimb, au ales să bage şi mai mulţi bani în sistem. Şi de parcă nu era de ajuns, după circa un an şi jumătate de la implementare, sistemul, care era inoperabil, a fost schimbat complet. Furnizorul însă a rămas acelaşi care a mai încasat alte milioane de euro din contribuţiile românilor.
Cel care s-a luptat ani de-a rândul cu şefii CNAS pentru tragerea la răspundere a vinovaţilor a fost Cistian Cloţ, preşedintele sindicatului din Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi fost coordonator IT la CASMB până în ianuarie 2011.
HAOSUL DIN SIUI
În decembrie 2009, la circa un an de la implementarea sistemului, au fost convocaţi toţi specialiştii IT din casele judeţene, precum şi preşedinţii acestora, pentru a analiza ce este de făcut.
Documentul semnat atunci este, practic, biletul spre închisoare al şefilor Sănătăţii, care au acceptat să plătească, în 2007, peste 50 de milioane de euro către HP pentru un sistem informatic inutilizabil. Concluziile trase de specialişti arată un adevărat haos generat de problemele grave cu care se confrunta SIUI.
„Modulul nu este funcţional, nu se foloseşte în producţie la nicio CJAS deoarece: nu se poate parcurge un flux complet de lucru, există grave erori de calcul de obligaţii, nu se poate executa fluxul de urmărire şi executare silită, ergonomia este deficitară. Specificaţiile în baza cărora a fost proiectat SIUI nu mai sunt de actualitate. În contextul actual, nu se poate opera SIUI cu resursele disponibile din cauza timpilor foarte mari de introducere a datelor şi a multitudinii de probleme ce au apărut în exploatare“, semnalau specialiştii.
„Se impune ameliorarea lipsei grave de ergonomie şi user-friendlyness în aplicaţiile SIUI: aplicaţia este foarte greoaie, paşii care trebuie făcuţi pentru o operaţie sunt ilogici din punctul de vedere al funcţionării sistemului, inutili şi nespecifici activităţii curente, aplicaţia prezintă blocări frecvente şi nejustificate, timpii de răspuns sunt foarte mari, în special în perioadele de vârf (perioade de raportări). Toate aceste deficienţe duc la multiplicarea timpului de lucru, tensiuni sociale mai ales în lucrul cu publicul, întârzieri de decontare şi la suprasolicitarea personalului operator“, au mai arătat IT-iştii din casele judeţene.
RAPOARTE IGNORATE
Concluziile specialiştilor au fost puse într-un document şi trimise la CNAS pe data de 2 decembrie 2009. Şeful Casei, în acel moment, era Irinel Popescu, care, de altfel, fusese informat de nenumărate ori de rateurile SIUI. Pe 9 decembrie 2009, Popescu a fost înlocuit, locul său fiind luat de PDL-istul Lucian Duţă, care îndeplinise până atunci funcţia de director general la Societatea Naţională a Sării.
„Hârtia aceasta a ajuns pe toate canalele oficiale de la vremea respectivă şi nimeni nu a luat nicio măsură”, a declarat Cristian Cloţ.
La fel ca şi predecesorii săi, Lucian Duţă s-a mulţumit să lase lucrurile aşa. Ulterior, el a recunoscut incapacitatea SIUI de a face faţă cerinţelor sistemului de sănătate publică. Dar, în loc să sesizeze Parchetul pentru frauda făcută de HP şi SIVECO, Duţă şi-a vărsat mânia pe cei care i-au semnalat problemele. Astfel, el a lansat atacuri virulente împotriva „băieţilor informaticieni care au sabotat SIUI”. Unul dintre principalii vizaţi de atacuri a fost Cristian Cloţ, coordonator IT la CASMB, care demascase corupţia din jurul acestui contract extrem de păgubos pentru statul român.
„SIUI a fost şi este sabotat de nişte «băieţi informaticieni» care, practic, controlau prin programe proprii funcţionarea la nivelul anumitor case judeţene (…). Mă refer la cei care introduseseră programe paralele cu SIUI, programe prin care se făcea raportarea şi plăţile în sistemul Casei Naţionale de Asigurări (…). Cel mai pregnant acest lucru s-a văzut la Casă de Asigurări de Sănătate Bucureşti. Băieţii aceştia care s-au opus şi se vor opune în continuare, duc în realitate tot către sferele de management ale caselor judeţene“, tuna şi fulgera şeful CNAS.
Când a înţeles în cele din urmă că SIUI este de nefolosit, Lucian Duţă nu s-a îndreptat împotriva furnizorilor, ci s-a apucat să „modernizeze“ sistemul. Binenţeles, cu ajutorul aceluiaşi furnizor. Pentru că tehnologia folosită de HP, în 2007, a fost una veche, sistemul informatic nu a mai putut fi upgradat. Aşa că a fost înlocuit complet, iar HP a încasat de la CNAS alte 74 de milioane de euro.
SOLUŢII ALTERNATIVE
Problemele nu au fost rezolvate complet nici până în prezent, motiv pentru care unele case judeţene au recurs la soluţii alternative. „La Iaşi, la Sibiu şi la alte case mari, se lucrează în aplicaţii şi în sisteme alternative, făcute de firmele cu care casele au lucrat înainte ca SIUI-ul făcut de HP şi SIVECO să le fi fost băgat pe gât. În principiu, casele de sănătate care lucrează în sisteme alternative o fac în special pentru partea de gestiune a asiguraţilor, aflată la baza piramidei, care nu a mers niciodată aşa cum ar fi trebuit“, a explicat Cristian Cloţ.
Potrivit acestuia, problemele SIUI nu au putut fi rezolvate niciodată, oricâte eforturi au făcut specialiştii IT.
„Spre exemplu, evidenţa plătitorilor este acolo unde îţi gestionezi obligaţiile la fond, gestiunea asiguraţilor e alt modul în care zici dacă e asigurat sau dacă nu e asigurat. În baza a ce? Că au făcut o plată în partea cealaltă. Şi mulţi, pentru că nu funcţiona această corelare şi nici modulul din SIUI care era baza piramidei, au lucrat în continuare şi au gestionat încasările, obligaţiile, urmăririle, creanţele, executările în aplicaţia lor şi după aceea mergeau în SIUI şi îl băgau ca asigurat, fără să se lege softurile între ele. Asta arată cât de bine a mers, istoric, acest soft care a costat 190 de milioane de euro”, a a mai spus Cristian Cloţ.
REŢETA ELECTRONICĂ VERSUS CARDUL DE SĂNĂTATE
Specialistul în IT Cristian Cloţ, fost coordonator la CASMB, a explicat, pentru „Adevărul”, că singurul sistem care funcţionează foarte bine şi a fost implementat corespunzător este cel al reţetei electronice.
„În momentul în care au început să lucreze la reţeta electronică, ea a intrat în teste timp de şase luni, astfel încât medicii să se obişnuiască cu ea şi să poată fi remediate toate defecţiunile care apar. În cele şase luni de teste reţeta a mers foarte prost, dar cu ajutorul medicilor, al dezvoltatorilor, s-a corectat ce era de corectat şi tot ce nu funcţiona a fost remediat”, a explicat informaticianul.
Astfel, pe 4 ianuarie 2013, când reţeta a devenit obligatorie, a funcţionat foarte bine. „Acel sistem merge şi în momentul de faţă perfect, e singurul care funcţionează. S-a dat un ordin de preşedinte CNAS prin care medicii care prescriu mai mult de 50% reţete electronice, să primească 100 de lei pe lună. Pe o parte din medici îi încânta suta aceasta de lei. N-a fost scandal, n-a fost iureş cum s-a întâmplat la card”, a precizat Cloţ.
80 DE MILIOANE DE EURO BĂGAŢI ÎN SISTEMUL DE CARDURI
Potrivit acestuia, şi la cardul de sănătate ar fi trebuit să se procedeze la fel, dar nu s-a întâmplat aşa, de unde şi numeroasele probleme cu care se confruntă acum medicii de familie şi ceilalţi specialişti. În sistemul de carduri au fost investiţi 80 de milioane de euro, din care 20 de milioane au mers către tipărirea de carduri.
O analiză a datelor publice de pe site-ul CNAS arată că a existat într-adevăr o scădere a sumelor plătite de CNAS pentru serviciile medicale acordate. Concret, au existat mai puţine servicii pentru că medicii nu au putut valida o mare parte din ele.
„Dacă nu ţi-l valida, nu ţi-l deconta, şi sunt spitale care au rămas fără bani pentru că a refuzat CNAS să le plătească serviciile din cauza erorilor din sistemul informatic. Încercau să semneze cu cardul, nu mergea, încercau să valideze în timp real, nu mergea. Mare parte din aşa zisele economii au fost făcute din cauză că nu le-a mers lor sistemul”, a mai explicat Cristian Cloţ.
Cifrele oficiale arată că au existat doar mici fluctuaţii, atât la nivelul spitalelor, cât şi la cel al farmaciilor, medici de ambulator, îngrijiri la domiciliu.

 

Sursa: www.adevaru.ro