IMG_0039Medicii de familie solicită de urgență atenția liderilor politici pentru redresarea situației existente în medicina familiei.

Dezinformarea populaţiei privind creşterile veniturilor din medicină nu mai poate fi tolerată. Statul român pretinde că medicina este o prioritate, în timp ce atenția se îndreaptă exclusiv spre medicii din sistemul bugetar. În realitate, medicii nebugetari, mai bine de două treimi din medicii țării, nu se regăsesc în măsurile anunțate! În spitale lucrează aproximativ 13.000 de medici din aproximativ 45.000, câți mai are această țară. În România mai lucreaza însă și 11.800 de medici de familie, câteva mii de medici în ambulatorul de specialitate, plus asistenții medicali din cabinetele tuturor. Chiar dacă politica guvernelor ultimului deceniu a fost teoretic aceea de a folosi mai judicios serviciile spitaliceşti şi de a stimula asistența medicală primară și ambulatorie, în realitate s-au înregistrat progrese nesemnificative până în prezent în ceea ce priveşte punerea în practică a acestor obiective.

În ciuda demersurilor repetate făcute la toate nivelurile decizionale de către organizaţiile naţionale reprezentative ale medicilor de familie, acestea au fost ignorate, ca şi cum 25% din medicii şi asistentele din România nu fac parte din sistemul public de sănătate, nu oferă tot servicii de interes public. Aşa-zisa creştere cu 8% a finanţării în asistența medicală primară nu acoperă nici măcar plățile utilităţilor, nicidecum o suplimentare a veniturilor personalului medical! Suntem împinși la emigrare? Cine va mai asigura medicina în mediul rural și zonele izolate ale României?

Rapoartele oficiale ale CNAS demonstrează că la nivelul cabinetelor de medicina familiei și în centrele de permanență se rezolvă 80% dintre nevoile medicale uzuale ale populaţiei. În 2014, din totalul de 140.628.522 servicii medicale decontate de CNAS, 79,32% au fost efectuate de medicul de familie, 15,82% în ambulatoriu și 4,86% în spitale. Cifrele sunt similare în 2015. Veniturile cabinetelor provin în procent covârșitor din contractele impuse de CNAS, iar dezvoltarea cabinetelor este împiedicată de măsuri restrictive, impuneri birocratice şi administrative absurde. Se întreține confuzia voită între venitul cabinetului şi venitul medicului, pentru a crea tensiuni, în timp ce de peste 20 de ani se cunosc prea bine eforturile financiare necesare întreținerii cabinetelor (salariile angajaților, contracte, abonamente etc), deși în realitate, medicina de familie este singura specialitate care asigură accesibilitatea serviciilor medicale pentru întrega populaţie a ţării.

Cu toate că Strategia de sănătate 2014-2020, asumată de decidenţii ţării, se referă la dezvoltarea serviciilor medicale din asistența primară, NIMIC din ceea ce este asumat nu se întâmplă în realitate. Asistența primară nu este încurajată, nu există facilități, iar procentul alocat acesteia din totalul FNUASS rămâne ridicol sub 6%. Aceste lucruri, adăugate impunerilor birocratice şi administrative care deturnează sensul consultaţiei medicale, dar şi disfuncţionalităţilor sistemelor informatice ale CNAS care îngreunează munca din cabinete, au făcut ca starea de revoltă să atingă cote alarmante.

De aceea, reprezentanții medicilor de familie reuniţi la Bucureşti au agreat un plan de acţiuni prin care să influenţeze redresarea situaţiei actuale, pentru a nu se ajunge în situaţia nedorită de a fi denunţate contractele cu casele de asigurări. Aceștia solicită de urgență atenția liderilor politici pentru redresarea situației existente.

Medicii și asistenții din cabinetele de medicina de familie sunt sau nu personal medical al României?