Excesul de zahar in alimentati curenta

Excesul de zahar din alimentatie are efecte nedorite atat asupra fizicului, cat si asupra sanatatii. Carbohidratii reprezinta o sursa esentiala de energie insa acestia trebuie consumati cu moderatie( in jur de 50%) si preferabil, o cantitate mai mare de carbohidrati complecsi. Astfel, se disting doua tipuri de carbohidrati: simpli si complecsi. Acestia actioneaza diferit asupra glicemiei, avand de asemenea alt impact asupra senzatiei de satietate si a stocarii energiei.

Asa cum am mentionat anterior, carbohidratii complecsi sunt cei mai buni pentru sanatatea noastra intrucat acestia se absorb mai lent decat cei simpli, furnizand in aceasta maniera o energie constanta. Surse de astfel de carbohidrati sunt cerealele integrale si leguminoasele.

Carbohidratii simpli sunt absorbiti rapid, se depun cu foarte mare usurinta sub forma de grasime si determina oscilatii glicemice importante, influentand astfel in mod negativ, apetitul. Exemple de alimente cu carbohidrati simpli: zaharul rafinat, produse bogate in zahar, faina alba si produse ale acesteia.

Consumul excesiv de carbohidrati atrage dupa sine crestere ponderala, pana la obezitate, epuizarea rezervelor de insulina din pancreas care, impreuna cu insulinorezistenta determinata de obezitate, pot duce la aparitia diabetului zaharat de tip 2.

Preventia obezitatii , a diabetului zaharat de tip 2 si a tuturor comorbiditatilor asociate acestora se poate face printr-o dieta sanatoasa, un stil de viata armonios cu activitate fizica, diminuarea stressului si somn odihnitor.

Pentru a evalua starea de sanatate a unui pacient, este esential ca acesta sa faca un set de analize uzuale, care includ hemoleucograma si  biochimia cu profilul lipidic, glicemia, uree, creatinina, AST,ALT si alte analize in functie de istoricul medical al pacientului.

Diabetul zaharat este o boala cronica complexa care necesita ingrijiri medicale cu strategii multifactoriale de reducere a riscului, in afara de controlul glicemic. Este necesar un management individual alaturi de educatie si suport, pentru prevenirea complicatiilor acute si pentru reducerea riscului complicatiilor pe termen lung (conform definitiei ADA 2017).

Diagnosticul de diabet zaharat se pune pe urmatoarele criterii: 2 glicemii a jeun >=126 mg/dL , HbA1c >=6,5% , >=200 la 2 h post glucoza orala(TTGO) sau o valoare de peste 200 a glicemiei, oricand in timpul zilei, la un pacient cu simptomatologie de hiperglicemie.

Prediabetul nu trebuie privit ca o entitate clinica de sine statatoare, ci mai degraba ca pe un risc crescut de a dezvolta diabet.  In aceasta categorie sunt pacientii cu glicemia a jeun intre 100-125 mg/dL, glicemia la 2h TTGO 140-199 sau valori ale HbA1c 5,7-6,4%.

Conform ghidului ADA 2017, exista anumite criterii pentru testarea diabetului/prediabetului la pacientii adulti sau copii asimptomatici.

In cazul adultilor, acestea sunt:

  • Pacienti supraponderali sau obezi cu unul sau mai multi din urmatorii factori de risc:
  • HbA1c >=5,7, glicemie bazala modificata sau toleranta alterata la glucoza la o examinare anterioara
  • Rude de gradul 1 cu diabet
  • Rasa/etnie cu risc crescut
  • Femei diagnosticate cu diabet gestational
  • Istoric de boli cardio-vasculare
  • Hipertensiune
  • HDL colesterol<35 mg/dL sau TG?250 mg/dL
  • Femei cu SOPC
  • Lipsa activitatii fizice
  • Alte afectiuni clinice asociate cu rezistenta la insulina ( obezitate morbida, acanthosis nigricans)
  • Pentru toti pacientii, testarea ar trebui sa inceapa la varsta de 45 de ani
  • Daca rezultatele sunt normale, se repeta la intervale de minimum 3 ani, cu particularisti individuale.

Testarea pentru diabet zaharat de tip 2 / prediabet la copii:

  • Copii supraponderali sau obezi plus unul/doi din urmatorii factori de risc:
  • Istoric familial de diabet zaharat de tip 2
  • Rasa/etnie
  • Semne de rezistenta la insulina sau conditii asociate cu aceasta( acanthosis nigricans, HTA, dislipidemie, SOPC, fat mic la nastere)
  • Istoric maternl de diabet sau diabet gestational in timpul sarcinii cu copilul testat

Prediabetul si diabetul sunt foarte frecvente si impun o atitudine de preventie corespunzatoare. Testele de diagnostic sunt simple si la indemana, de aceea este necesara o educatie corespunzatoare, pentu ca pacientii sa inteleaga importanta depistarii din timp a oricarei patologii.

Programul de preventia a diabetului(DPP) a demonstrat ca o interventie intensiva asupra stilului de viata poate reduce incidenta diabetului de tip 2 cu pana la 58% in 3 ani. De asemenea, odata instalat diabetul, cu cat acesta este diagnosticat mai devreme, cu atat riscul de aparitie a complicatiilor este mai mic.

Preventia poate fi primara, secundara si tertiara.

Preventia primara are ca scop preintampinarea aparitiei bolii, prin intermediul unor masuri aplicate mediului si individului ( in care se incadreaza promovarea unui stil de viata sanatos cu o dieta echilibrata).

Preventia secundara are ca scop identificarea si tratarea persoanelor asimptomatice sau presimptomatice, la risc de a dezvolta o anumita boala( aici se incadreaza examenele clinice periodice pentru depistarea diabetului zaharat).

Preventia tertiara doreste preventia aparitiei complicatiilor, prin controale medicale periodice pentru urmarirea evolutiei bolii, ajustarea tratamentului, aprecierea calitatii vietii si oferirea sprijinului psihicologic necesar.

Importanta preventiei este uriasa, indiferent de tipul de preventie, de aceea, avand in vedere cele discutate anterior, putem afirma ca este imperios necesar sa existe masuri de preventie corespunzatoare care sa priveasca riscul de aparitie a obezitati si diabetului zaharat.

 

Dr Ahmed Mohssen, medic specialist gastroenterolog

 

Colegiul Pacientilor Drepturile Pacientilor Protectia Pacientilor