Reprezinta teama și simptomele de anxietate însoțitoare apărute în situațiile în care subiectul se poate afla sau chiar este în anumite condiții ca de exemplu: mulțime, singur departe de casa, locuri din care nu poate ieși facil, locuri deschise etc.
Pot să apară atacuri de panica spontane.
Panica se poate prezenta și evolua prin : atacuri subclinice, atacuri de panica complete, frici hipocondriace, anxietate anticipatorie, evitarea fobica a unor anumite situații, AGORAFOBIA.
Mai putem întâlni stări de depresie și gândurile obsesive.
Atacurile de panica sunt mai frecvente și mai accentuate decât în alte tulburări fobice și pot sa apară spontan la diferiți stimuli.
AGORAFOBIA se poate ivi și singura, în mod izolat, dar cel mai frecvent pacienții au și atacuri de panica.
Anxietatea anticipatorie reprezinta senzația ca va apărea panica sau neajutorare cu umilire, ducând în anumite cazuri la incapacitatea de a părăsi locuința sau ieșirea din aceasta doar cu însoțitor.
În cazurile severe această anxietate anticipatorie poate sa apară chiar și cu câteva ore înainte de confruntarea cu situația fobogena, rezultatul fiind accentuarea simptomatologiei.
Circumstanțele generatoare de anxietate și evitare, sunt numeroase însă aparțin unui tipar caracteristic, în special locurile în care subiectul agorafobiei poate atrage atenția.
În timp, pe măsura progresiei afecțiunii, evitarea progresează la rândul sau, ajungându-se în cazurile mai severe la izolarea în casă ex. ” housebound housewife syndrome „- „sindromul gospodinei țintuite în casa”.
Prezentam mai sus faptul ca anxietatea anticipatorie, tot în cazurile mai severe, poate sa apară cu până la câteva ore înaintea confruntării cu stimulul fobic . În această situație trebuie atent examinat pacientul pt a nu se ivi situația în care se pune diagnosticul eronat de Anxietate Generalizata și NU FOBICA!
Simptomele depresive apar frecvent ca o consecință a celorlalte și simptome care limitează o viața normală.
Ca și debut al afecțiunii, cel mai frecvent acesta este la începutul sau mijlocul decadei a3a de vârstă sau mijlocul decadei a4a, mai târziu ca în cazul fobiei simple sau celei sociale.
Femeile sunt mai afectate ca bărbații, cu primul episod debutat în aglomerație, cu anxietate, simptome fizice ex. tahicardie, palpitații cu prezentarea la camerele de garda unde se instalează în general încetarea episodului.
Pe măsură ce trece timpul, episoadele devin frecvente cu atacuri de panica survenind în din ce în ce mai multe locuri, evitarea devenind astfel o regula.
Rar se descoperă o cauză, frecvent fiind vorba de o situație psihotraumatizanta.
Ca și tratament, putem menționa ca pacientul trebuie încurajat sa meargă în locurile pe care le evita, deoarece evitarea pare sa prelungească evoluția tulburării.
Tratamentul de elecție face parte din categoria psihoterapiilor, în special de tip cognitiv-comportamental în care se va combina expunerea la situația fobogena cu exerciții pt stăpânirea atacurilor de panica.
Tratamentul medicamentos ocupa un rol secundar iar preparatele anxiolitice (care cupeaza anxietatea) trebuie sa fie prescrise numai pe termen scurt. Și terapia antidepresiva poate fi folosita atât pt depresia secundara tulburării, cat și cu efect terapeutic.
Prognosticul afecțiunii este însă unul rezervat.

Dr Cristina Enescu
Medic specialist psihiatrie

Dr. Cristina Enescu