Vaccinarea a devenit obligatorie! Afla aici ce trebuie sa sti!

Proiectul de Lege privind organizarea şi finanţarea activității de vaccinare a populaţiei în România, adoptat de Guvern pe 9 August.

În ședința de Guvern de ieri, a fost aprobat proiectul de lege care instituie obligația vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Național de Vaccinare, precum și cu cele administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații sau unor grupuri de populație.

„Colegiul Pacientilor sustine acest demers absolut necesar, vaccinarea populatiei este una dintre cele mai eficiente metode de preventie a bolilor, usor de implementat si reltiv ieftina. Sanatatea publica nu poate fi lasata la voia intamplarii” a declarat Sas Cristian presedintele Colegiului Pacientilor

Statul român finanțează și organizează activitatea de vaccinare în România și, totodată, asigură vaccinuri eficace și sigure, autorizate în mod corespunzător, conform legii, se precizează în proiectul de lege privind organizarea și funcționarea activității de vaccinare a populației, adoptat de Guvern în ședința de astăzi.

Proiectul de act normativ instituie obligația vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Național de Vaccinare, precum și cu cele administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații sau unor grupuri de populație.

Categoriile de vaccinări obligatorii sunt:

vaccinările cuprinse în Calendarul Național de Vaccinare pentru copii;
vaccinările impuse de situații epidemiologice care implică vaccinarea ca măsură de intervenție în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare;
vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unitățile sanitare publice și private;
vaccinările pentru alt personal din unitățile publice și private care prin natura atribuțiilor sunt expuse suplimentar la boli infecțioase sau pot reprezenta surse de infecție care ar putea pune în pericol sănătatea publică, stabilite prin hotărâre de guvern.
Răspunderea privind prezentarea copilului la vaccinare revine părinților, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei care se ocupă de creșterea și îngrijirea unui copil în baza unei măsuri de protecție specială.

În cazul vaccinării obligatorii, consimțământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat, iar refuzul de vacccinare a copilului se face în scris.

La data înscrierii într-o colectivitate, instituția are obligația de a solicita prezentarea unei adeverințe, emisă de către medicul de familie care are în evidența sa persoana respectivă, care să ateste efectuarea, respectiv neefectuarea vaccinărilor obligatorii.

Antigenele vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B.

Statul român, prin Ministerul Sănătății, CNAS și ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, finanțează și organizează activitatea de vaccinare în România.

De asemenea, proiectul de lege prevede înființarea și funcționarea unui Grup Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare (GTCAV), comisie consultativă a Ministerului Sănătății, cu rol în elaborarea Strategiei Naționale de Vaccinare și coordonarea activității de vaccinare la nivel național. Principala atribuție a acestui GTCAV este de analizare a politicilor de sănătate naționale și internaționale și recomandarea de politici naționale de imunizare optime.

Totodată, în cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică județene și a municipiului București se vor înființa Comisiile județene de vaccinare, respectiv a municipiului București, ca structură fără personalitate juridică, în coordonarea GTCA, cu rol în supravegherea activității de vaccinare la nivel județean, respectiv la nivelul municipiului București.

Regulamentul de organizare și funcționare a GTCAV, precum și a comisiilor judetene de vaccinare se aprobă prin Ordin al ministrului sănătății.

De asemenea, prin prezentul proiect de lege sunt stabilite clar atribuțiile și responsabilitățile tuturor actorilor implicați în procesul de realizare a activităților de vaccinare, instituții publice și societate civilă.

Astfel, pentru responsabilizarea și asumarea atribuțiilor prevăzute în proiectul de act normativ, au fost stabilite sancțiuni corecte și echitabile pentru fiecare dintre actorii implicați în procesul de vaccinare:

instituții ale autorităților publice centrale și locale – Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiil de Sănătate Publică județene și a municipiului București, instituții de învațământ, direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului;
furnizorii de servicii medicale de vaccinare;
părinții sau reprezentanții legali ai copiilor eligibili la vaccinare;
producatorii și distribuitorii de vaccinuri.
Proiectul de lege creează cadrul legal necesar pentru intervenția eficientă a autorităților în situații epidemiologice speciale, prin reglementarea centrelor de vaccinare fixe sau mobile și prin constituirea de echipe de intervenție speciale.

De asemenea, actul normativ stabilește constituirea unui stoc de rezervă de vaccinuri și consumabilele, cel puțin egal cu necesarul anual, cu termen de valabilitate minim 18 luni. Acest stoc va fi folosit în situații epidemiologice speciale sau în cazul înregistrării unor discontinuități de aprovizionare la nivelul producătorilor de vaccinuri.

Statul român, prin Ministerul Sănătății, își asumă asigurarea condițiilor pentru diagnosticul și tratamentul optim al oricăror reacții adverse ale vaccinării, precum și compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relațiile de cauzalitate.

Totodată, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației Naționale asigură pregătirea studenților facultăților de medicină, a medicilor rezidenți în specialitățile medicină de familie, pediatrie, boli infecțioase, epidemiologie, medicină de laborator, precum și a asistenților medicali, în însușirea noțiunilor de vaccinologie.

Normele de aplicare urmează a fi aprobate în termen de 12 luni de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Tot într-un interval de 12 luni de la publicare, furnizorii de servicii medicale de vaccinare care funcționează la respectiva dată au obligația de a se înregistra în RENV.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului spre dezbatere și adoptare.

Colegiul Pacientilor, Asociatie de pacienti, Drepturile Pacientilor, Protectia Pacientilor.

Impactul consumului excesiv de zahar asupra sanatatii

Impactul consumului excesiv de zahar asupra sanatatii

Din punct de vedere gastroenterologic, consumul in exces de bauturi racoritoare sau carbogazoase cu continut ridicat de zahar se asociaza cu multiple patologii, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de: dispepsie, steatohepatita asociata sindromului metabolic si boli inflamatoare intestinale cronice.

Dispepsia reprezinta un cumul de simptome precum: disconfort in etajul abdominal superior, meteorism si distensie abdominala, greata, uneori chiar si cu varsaturi alimentare.

Alaturi de alti factori (infectie H. pylori, tulburari de mobilitateintestinal,etc), o alimentatie constand predominant in glucide rapid absorbabile prezente in mod obisnuit in bauturile carbogazoase poate conduce la un dezechilibru major de secretie si eliberare in special a enzimelor pancreatice. In acest fel, simptomele sunt exacerbate iar existenta lor poate avea caracter ciclic, dependent de alimentatie.

Steatohepatita non-alcoolica consta in asocierea semnelor imagistice de incarcare grasa hepatica cu inflamatia sau injuria hepatocitara, cu sau fara fibroza. Prevalenta globala este intr-o continua crestere, iar riscul de progresie catre ciroza este estimat la 1-2%.

In literatura de specialitate, factorii de risc cu asociere clar stabilita sunt reprezentati de: obezitate, diabet zaharat tip 2, dislipidemie, sindrom metabolic. Toti acesti factori au stransa corelatie cu excesul de calorii ingerate si in mod special cu excesul de zaharuri simple.

Bolile inflamatoare intestinale cronice au cunoscut in ultimii ani o adevarata explozie in ceea ce priveste incidenta, in mod special in tarile dezvoltate din punct de vedere economic. Printre factorii de risc gasim alturi de predispozitia genetica si unele infectii digestive, stilul de viata constand in alimentatia dezechilibrata de tip fast-food si glucidele rapid absorbabile ce joaca un rol important; de asemenea, un astfel de stil alimentar se asociaza inclusiv cu un risc mai mare de recadere a activitatii bolii.

Dr. Mihai Andrei, medic specialist gastroenterolog

 

Colegiul Pacientilor Drepturile Pacientilor Protectia Pacientilor

Noi medicamente compensate

Încă 13 noi denumiri comune internaționale (DCI) intră pe listele medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, în sistemul public de sănătate.
Măsura are scopul să asigure accesul la tratament cu medicamente noi, inovative, pentru cât mai mulți pacienți diagnosticați cu afecțiuni pentru care sunt indicate aceste medicamente, informează un comunicat al Guvernului.
Guvernul a aprobat astăzi o Hotărâre prin care modifică și completează HG nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.
Noile medicamente introduse în lista celor prescrise compensat sau gratuit sunt molecule inovative destinate în principal tratamentului pacienților cu afecțiuni oncologice, hematologice, pneumologice, reumatologice, boli rare, diabet zaharat.
Unele dintre aceste medicamente vor fi disponibile pentru pacienți în scurt timp, iar altele imediat după alcătuirea protocoalelor terapeutice de către comisiile de specialitate abilitate.
Prin această măsură, Guvernul are în vedere asigurarea accesului continuu al persoanelor asigurate la medicamente pentru afecțiuni în stadii evolutive de boală pentru care în prezent nu există alternativă terapeutică, în contextul implementării unei liste de medicamente care să răspundă acestor cerințe prin raportare la fondurile alocate cu această destinație.
Introducerea celor 13 noi denumiri comune internaționale în tratamentele prescrise pacienților pe liste compensate și gratuite se face cu încadrarea în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate aprobat pentru 2016.
Măsura se va aplica începând cu 1 martie 2017 și a fost luată după consultarea Colegiului Farmaciștilor din România.

Ministrul Vlad Voiculescu și șeful său Dacian Cioloș au trecut prin guvern si aprobat Ordonanța de Urgență care schimbă regulile după care vor fi conduse spitalele.

Despre ce schimbări e vorba?

1. MANAGERII DE SPITAL POT FI ECONOMIȘTI SAU ORICE ALȚI PROFESIONIȘTI, NU DOAR MEDICI PRIMARI SAU CADRE UNIVERSITARE ÎN MEDICINĂ.

În viziunea Ordonanței de Urgență șefii de spital vor căpăta statut și atribuții mai apropiate de cele specifice unui manager.

Astăzi, managerii de spitale sînt, în marea majoritate, profesori doctori, validați de Universitățile de Medicină.

”Adevărul e simplu: în acest moment, 99% dintre managerii de mari spitale din Occident nu ar putea deveni niciodată manageri ai spitalelor noastre, pentru că nu sînt nici medici primari și nici cadre universitare în medicină”, a explicat unul dintre cei care a lucrat la modificarea Legii Sănătății.

Ideea MS este ca managerii să se dedice activității de organizare efectivă a spitalelor.

2. DIRECTORUL VA PUTEA SĂ AIBĂ RUDELE ANGAJATE ÎN SPITAL, DAR NU PE O ALTĂ POZIȚIE DE CONDUCERE!

Conflictele de interese sînt și ele reglementate mult mai dur prin Ordonanța de Urgență care modifică Legea Sănătății.

”Rudele pînă la gradul IV ale managerului nu vor putea deține funcții de conducere în același spital sau serviciu de ambulanță”, prevede legea, dacă această formă va fi adoptată de către guvern.

De asemenea, rudele de pînă la gradul IV nu pot deține acțiuni la companii aflate în relații cu spitalul.

Aici, guvernul nu a mers atît de departe pe cît și-ar dori asociațiile de pacienți, într-o realitate deformată de puterea marilor firme de medicamente și echipamente.

Companiile pharma nu aprovizionează direct spitalele. Ele au în general distribuitori. Ceea ce înseamnă că rudele managerilor vor putea deține părți sociale la firme, cîtă vreme aceste firme fac afaceri intermediate cu spitalele.

Ceea ce pentru organizațiile de pacienți pare puțin, este însă prea mult pentru nervii și interesele șefilor sănătății.

Puteti citi mai multe pe acest subiect aici.

Dosarul Electronic de Sănătate (DES)

Românii vor avea de astăzi CV medical: Toate bolile şi medicamentele prescrise vor fi în Dosarul Electronic de Sănătate. Medic de familie: „Nici nu ştiu în ce constă şi ce presupune. Numai să funcţioneze”

http://zf.ro/eveniment/romanii-vor-avea-de-astazi-cv-medical-toate-bolile-si-medicamentele-prescrise-vor-fi-in-dosarul-electronic-de-sanatate-medic-de-familie-nici-nu-stiu-in-ce-consta-si-ce-presupune-numai-sa-functioneze-15946116

Dosarul Electronic de Sănătate (DES), un sistem prin care medicii încarcă date despre istoricul şi afecţiunile pa­cienţilor, va deveni obligatoriu începând cu 12 noiembrie, iar doctorii vor putea urmări evoluţia unei probleme de sănătate şi tratamentul pe care l-a urmat un pacient, având astfel acces la aceste informaţii în cazul unor urgenţe medicale.

Pacienţii sunt cei care le pot permite doctorilor să acceseze dosarul electronic, însă, în cazul unor situaţii de urgenţă, medicii au acces la „date relevante“ pentru a le oferi îngrijirea medicală potrivită. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) le impune tuturor medicilor să încarce date despre istoricul medical şi afecţiunile pacienţilor în Dosarul Electronic de Sănătate, susţinând că acest sistem nu se va bloca, aşa cum se întâmplă în cazul cardului de sănătate.

Conferinţa Internaţională a Consorţiului Universitaria „Educaţie pentru sănătate şi performanţă” Cluj-Napoca

Colegiul Pacientilor a fost prezent si in Cluj-Napoca la Conferinţa Internaţională a Consorţiului Universitaria  „Educaţie pentru sănătate şi performanţă”, in perioada 14-15 octombrie.

http://sport.ubbcluj.ro/Conferinta%20FEFS%202016%20RO/index.html

Sportul precum si „educatia pentru sanatate si performanta” duc la un stil de viata sanatos ceea ce previne aparitia mai multor afectiuni.

Acum suntem prezenti si la  Cluj-Napoca! Felicitari Ioana Hritcu pentru implicare!

Pentru a fi alaturi de noi va puteti inscrie gratuit pe site-ul nostru: https://colegiulpacientilor.org/inscrieri/

 

 

#sanatate,sport,educatie, pacienti,studenti,tineri,colegiul pacientilor,polaris#

„Salveaza-ti viata!” – Campania de preventie

Colegiul Pacientilor a fost alaturi de femeile din Asociatia Firmelor Bihorene pentru sustinerea campaniei de preventie.

Mijlocul lunii octombrie 2016 este dedicat, de către AFB, prevenirii bolilor grave în rândul femeilor. Astfel, AFB se alătură campaniei de prevenție „Salvează-ți viața”.

În data de 17 octombrie 2016, de la ora 18:00, în Cetatea Oradea, corpul C, etajul II, sala 4, o echipă de medici specialiști (oncologi, ginecologi, endocrinologi si de imagistică medicală) vin aproape de reprezentantele sexului frumos pentru a le vorbi despre importanța screeningului, pentru cancerul de sân, cancer de col uterin, dar și pentru depistarea bolilor endocrinologice si metabolice.

AFB a luat această poziție, de susținător al sănătății, tocmai din prisma faptului că marea parte a angajaților firmelor din asociație sunt femei, iar pentru un mediu de afaceri sănătos este important să ne purtăm de grijă unii altora, să ne susținem și să prevenim, pornind de la primul act, acela al informării, maladiile care pot destabiliza vieți, familii, implicit companii.

Detalii la link-ul:

Conferință de prevenire a cancerului în rândul femeilor, în Cetatea Oradea!

 

Yoshinori Ohsumi a castigat premiul Nobel în Medicină 2016

S-a anunțat, la Stockholm,

Yoshinori Ohsumi, a castigat premiul Nobel in Medicina pentru descoperirile privind mecanismul autofagiei, mecanismul fundamental prin care componentele celulare sînt degradate și reciclate.

Cervetarile asupra mecanismul autofagiei au început prin anii ’60, cînd cercetătorii au remarcat faptul că celulele își distrug propriul conținut: practic, înveleau componentele în niște membrane și le duceau la centrul de reciclare, aflat tot în celulă. Mecanismul a fost dificil de studiat pînă prin anii ’90, cînd Yoshinori Ohsumi a făcut o serie de experimente și a elucidat mecanismele și genele implicate în autofagie.

Comitetul Nobel care la desemnat castigator a comunicat ca:

Descoperirile lui Ohsumi au condus la o nouă paradigmă în înțelegerea modului în care celulele își reciclează conținutul. Descoperirile lui au deschis calea înțelegerii importanței fundamentale a autofagiei în multe procese fiziologice, precum adaptarea la înfometare sau răspunsul la infecții. Mutațiile în genele responsabile de autofagie pot provoca boli, iar procesul autofagic este implicat în cîteva afecțiuni, inclusiv cancerul și bolile neurologice.

Conform comitetului Nobel, studiile lui Ohsumi și a echipei sale au demonstrat că autofagia este un element fundamental din viața celulară ce furnizează rapid energie și “blocuri de construcție” pentru reînnoirea componentelor celulare, lucrează în infecții la eliminarea bacteriilor și virușilor din celulă, ajută la dezvoltarea embrionului, la diferențierea celulară, și funcționează și ca CTC pentru eliminarea organelelor defecte (luptă împotriva îmbătrînirii, dacă vreți). În plus, s-au stabilit legături între perturbarea autofagiei și diabetul de tip II, boala Parkinson și alte afecțiuni ale bătrîneții. Mutațiile în genele autofagiei duc la boli genetice, iar defectarea mecanismului autofagiei poate duce la cancer. Normal că se fac studii peste studii, acum, privind autofagia și tratamentele problemelor asociate, iar toate astea (și un viitor mult mai sănătos pentru noi) sînt posibile datorită studiilor revoluționare ale lui Yoshinori Ohsumi.

Mai jos gasiti comunicatul oficial in limba engleza:

Press Release
2016-10-03

The Nobel Assembly at Karolinska Institutet has today decided to award

the 2016 Nobel Prize in Physiology or Medicine

to

Yoshinori Ohsumi

for his discoveries of mechanisms for autophagy

Summary
This year’s Nobel Laureate discovered and elucidated mechanisms underlying autophagy, a fundamental process for degrading and recycling cellular components.

The word autophagy originates from the Greek words auto-, meaning „self”, and phagein, meaning „to eat”. Thus,autophagy denotes „self eating”. This concept emerged during the 1960’s, when researchers first observed that the cell could destroy its own contents by enclosing it in membranes, forming sack-like vesicles that were transported to a recycling compartment, called the lysosome, for degradation. Difficulties in studying the phenomenon meant that little was known until, in a series of brilliant experiments in the early 1990’s, Yoshinori Ohsumi used baker’s yeast to identify genes essential for autophagy. He then went on to elucidate the underlying mechanisms for autophagy in yeast and showed that similar sophisticated machinery is used in our cells.

Ohsumi’s discoveries led to a new paradigm in our understanding of how the cell recycles its content. His discoveries opened the path to understanding the fundamental importance of autophagy in many physiological processes, such as in the adaptation to starvation or response to infection. Mutations in autophagy genes can cause disease, and the autophagic process is involved in several conditions including cancer and neurological disease.

Degradation – a central function in all living cells
In the mid 1950’s scientists observed a new specialized cellular compartment, called an organelle, containing enzymes that digest proteins, carbohydrates and lipids. This specialized compartment is referred to as a „lysosome” and functions as a workstation for degradation of cellular constituents. The Belgian scientist Christian de Duve was awarded the Nobel Prize in Physiology or Medicine in 1974 for the discovery of the lysosome. New observations during the 1960’s showed that large amounts of cellular content, and even whole organelles, could sometimes be found inside lysosomes. The cell therefore appeared to have a strategy for delivering large cargo to the lysosome. Further biochemical and microscopic analysis revealed a new type of vesicle transporting cellular cargo to the lysosome for degradation (Figure 1). Christian de Duve, the scientist behind the discovery of the lysosome, coined the term autophagy, „self-eating”, to describe this process. The new vesicles were named autophagosomes.

Autophagosome.
Figure 1: Our cells have different specialized compartments. Lysosomes constitute one such compartment and contain enzymes for digestion of cellular contents. A new type of vesicle called autophagosome was observed within the cell. As the autophagosome forms, it engulfs cellular contents, such as damaged proteins and organelles. Finally, it fuses with the lysosome, where the contents are degraded into smaller constituents. This process provides the cell with nutrients and building blocks for renewal.

During the 1970’s and 1980’s researchers focused on elucidating another system used to degrade proteins, namely the „proteasome”. Within this research field Aaron Ciechanover, Avram Hershko and Irwin Rose were awarded the 2004 Nobel Prize in Chemistry for „the discovery of ubiquitin-mediated protein degradation”. The proteasome efficiently degrades proteins one-by-one, but this mechanism did not explain how the cell got rid of larger protein complexes and worn-out organelles. Could the process of autophagy be the answer and, if so, what were the mechanisms?

A groundbreaking experiment
Yoshinori Ohsumi had been active in various research areas, but upon starting his own lab in 1988, he focused his efforts on protein degradation in the vacuole, an organelle that corresponds to the lysosome in human cells. Yeast cells are relatively easy to study and consequently they are often used as a model for human cells. They are particularly useful for the identification of genes that are important in complex cellular pathways. But Ohsumi faced a major challenge; yeast cells are small and their inner structures are not easily distinguished under the microscope and thus he was uncertain whether autophagy even existed in this organism. Ohsumi reasoned that if he could disrupt the degradation process in the vacuole while the process of autophagy was active, then autophagosomes should accumulate within the vacuole and become visible under the microscope. He therefore cultured mutated yeast lacking vacuolar degradation enzymes and simultaneously stimulated autophagy by starving the cells. The results were striking! Within hours, the vacuoles were filled with small vesicles that had not been degraded (Figure 2). The vesicles were autophagosomes and Ohsumi’s experiment proved that authophagy exists in yeast cells. But even more importantly, he now had a method to identify and characterize key genes involved this process. This was a major break-through and Ohsumi published the results in 1992.

Yeast.
Figure 2: In yeast (left panel) a large compartment called the vacuole corresponds to the lysosome in mammalian cells. Ohsumi generated yeast lacking vacuolar degradation enzymes. When these yeast cells were starved, autophagosomes rapidly accumulated in the vacuole (middle panel). His experiment demonstrated that autophagy exists in yeast. As a next step, Ohsumi studied thousands of yeast mutants (right panel) and identified 15 genes that are essential for autophagy.

Autophagy genes are discovered
Ohsumi now took advantage of his engineered yeast strains in which autophagosomes accumulated during starvation. This accumulation should not occur if genes important for autophagy were inactivated. Ohsumi exposed the yeast cells to a chemical that randomly introduced mutations in many genes, and then he induced autophagy. His strategy worked! Within a year of his discovery of autophagy in yeast, Ohsumi had identified the first genes essential for autophagy. In his subsequent series of elegant studies, the proteins encoded by these genes were functionally characterized. The results showed that autophagy is controlled by a cascade of proteins and protein complexes, each regulating a distinct stage of autophagosome initiation and formation (Figure 3).

Stages of autophagosome formation
Figure 3: Ohsumi studied the function of the proteins encoded by key autophagy genes. He delineated how stress signals initiate autophagy and the mechanism by which proteins and protein complexes promote distinct stages of autophagosome formation.

Autophagy – an essential mechanism in our cells
After the identification of the machinery for autophagy in yeast, a key question remained. Was there a corresponding mechanism to control this process in other organisms? Soon it became clear that virtually identical mechanisms operate in our own cells. The research tools required to investigate the importance of autophagy in humans were now available.

Thanks to Ohsumi and others following in his footsteps, we now know that autophagy controls important physiological functions where cellular components need to be degraded and recycled. Autophagy can rapidly provide fuel for energy and building blocks for renewal of cellular components, and is therefore essential for the cellular response to starvation and other types of stress. After infection, autophagy can eliminate invading intracellular bacteria and viruses. Autophagy contributes to embryo development and cell differentiation. Cells also use autophagy to eliminate damaged proteins and organelles, a quality control mechanism that is critical for counteracting the negative consequences of aging.

Disrupted autophagy has been linked to Parkinson’s disease, type 2 diabetes and other disorders that appear in the elderly. Mutations in autophagy genes can cause genetic disease. Disturbances in the autophagic machinery have also been linked to cancer. Intense research is now ongoing to develop drugs that can target autophagy in various diseases.

Autophagy has been known for over 50 years but its fundamental importance in physiology and medicine was only recognized after Yoshinori Ohsumi’s paradigm-shifting research in the 1990’s. For his discoveries, he is awarded this year’s Nobel Prize in physiology or medicine.

Key publications
Takeshige, K., Baba, M., Tsuboi, S., Noda, T. and Ohsumi, Y. (1992). Autophagy in yeast demonstrated with proteinase-deficient mutants and conditions for its induction. Journal of Cell Biology 119, 301-311

Tsukada, M. and Ohsumi, Y. (1993). Isolation and characterization of autophagy-defective mutants of Saccharomyces cervisiae. FEBS Letters 333, 169-174

Mizushima, N., Noda, T., Yoshimori, T., Tanaka, Y., Ishii, T., George, M.D., Klionsky, D.J., Ohsumi, M. and Ohsumi, Y. (1998). A protein conjugation system essential for autophagy. Nature 395, 395-398

Ichimura, Y., Kirisako T., Takao, T., Satomi, Y., Shimonishi, Y., Ishihara, N., Mizushima, N., Tanida, I., Kominami, E., Ohsumi, M., Noda, T. and Ohsumi, Y. (2000). A ubiquitin-like system mediates protein lipidation. Nature, 408, 488-492

Yoshinori Ohsumi was born 1945 in Fukuoka, Japan. He received a Ph.D. from University of Tokyo in 1974. After spending three years at Rockefeller University, New York, USA, he returned to the University of Tokyo where he established his research group in 1988. He is since 2009 a professor at the Tokyo Institute of Technology.

The Nobel Assembly, consisting of 50 professors at Karolinska Institutet, awards the Nobel Prize in Physiology or Medicine. Its Nobel Committee evaluates the nominations. Since 1901 the Nobel Prize has been awarded to scientists who have made the most important discoveries for the benefit of mankind.

DESCOPERIRE DE ULTIMĂ ORĂ ÎN TRATAMENTUL CANCERULUI: CERCETĂTORII AU DESCOPERIT O MODALITATE DE A FACE CELULELE LEUCEMIEI SĂ SE UCIDĂ ÎNTRE ELE

Cercetătorii s-au luptat ani la rând pentru a găsi leacul împotriva cancerului, încă de când au început să înțeleagă ce este cancerul cu adevărat. Un leac pentru această maladie gravă este scopul final, dar cei mai mulți medici și pacienți ar fi în extaz doar să aibă acces la noi tratamente.

Un tratament care transformă celulele canceroase în celule sănătoase, ar fi, astfel, ideal. Grație unui studiu revoluționar, realizat de oamenii de știință de la Institutul de Cercetare Scripps (TSRI), această nouă formă, puternică de terapie a cancerului ar putea fi într-adevăr o metodă revoluționară de distrugere a celulelor canceroase.

O descoperire accidentală

Echipa laboratorului lucra la dezvoltarea unor terapii menită să se adreseze anumitor deficiențe ale celulelor sanguine sau ale factorului imun atunci când au observat unele efecte neobișnuite ale anticorpilor asupra celulelor măduvei osoase. Medicii au căutat anticorpi care activează receptorii factorului de creștere asupra celulelor măduvei osoase imature, adică anticorpii care ar putea fi capabili de a determina aceste celule să se maturizeze în tipuri de celule sanguine specifice.

După identificarea cu succes unui număr de anticorpi care au activat celulele receptorilor de măduvă osoasă în acest fel, cercetătorii au observat ca unii dintre aceștia au dovedit efecte neașteptate asupra celulelor. Așadar, acestea s-au transformat în celule radical diferite de ceea ce era de așteptat să devină, cum ar fi celulele neuronale. Această particularitate a determinat echipa să folosească metoda nou descoperită pentru a transforma celulele canceroase ale măduvei (celulele leucemiei) în celule non-canceroase.

Transformarea

În noul studiu, Richard A. Lerner, profesor titular împreună cu profesorul Lita Annenberg Hazen Imunochimie la TSRI și investigator principal, au lucrat în echipă cu colegii participanți la studiu, inclusiv primul autor Kyungmoo Da, profesor asistent de biologie celulară și moleculară la TSRI. Ei au decis să testeze 20 de anticorpi de activare a receptorilor recent descoperiți asupra celulelor leucemiei mieloide acute prelevate de la pacienți umani. Unul dintre anticorpi a sfârșit prin a avea un impact incredibil asupra celulelor leucemiei.

Cele mai multe celule ale leucemiei mieloide acute au prezentat activarea receptorului trombopoietinei (TPO), un receptor de anticorp selectiv activat și în celulele măduvei osoase. Când anticorpul a fost aplicat la celulele măduvei sănătoase, celulele s-au transformat prin maturizare în celule-trombocite (megacariocite) producătoare de sânge.

Echipa a mers mai departe cu experimentul și a constatat că, în cazul unor expuneri îndelungate la anticorpi și alte condiții reglementate, celulele dendritice s-au maturizat chiar mai mult. Produsul final a fost un grup de celule care semănă foarte mult cu celulele natural killer (NK). Unul dintre sistemele imunitare de apărare rapide ale organismului, celulele NK sunt capabile de a ataca rapid agenții patogeni și tumorile, chiar dacă acestea nu conțin biomarkerii identificați în mod normal, de alte celule ale sistemului imunitar potențial periculoase.

Fratricidul

Celulele NK induse au demonstrat câteva caracteristici unice, observate de echipa de cercetători prin microscopie electronică. Celulele posedau anumite dendrite folosite pentru extindere care puteau pătrunde printre membranele exterioare ale celulelor leucemiei aflate în apropiere – – tipul de celule care ar fi putu fi în continuare, dacă nu ar fi fost expuse la anticorp.

„Este o cu totul nouă abordare a cancerului, și vom face tot posibilul să ajungem să o testăm la pacienții umani, cât mai curând posibil”, a declarat Lerner. „Desfășurăm negocieri cu companiile farmaceutice pentru a aplica acest tratament direct la om, după studiile de toxicitate preclinice adecvate”.

Sursa: MedicalDaily

CANCERUL DE SAN

Cancerul de San reprezinta principala cauza de mortalitate prin cancer la femeie si este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei, in 140 de tari din cele 184 ale lumii.  Incidenţa canc…

Source: CANCERUL DE SAN

Colegiul Pacientilor, asociatie de pacienti, protectia pacientilor, drepturile pacientilor.