Mesaj de la judecătorul Cristi Danileț despre legile justiției

Acesta e un mesaj de la judecătorul Cristi Danileț despre legile justiției. Acest e-mail e transmis celor +100.000 de semnatari ai petiției Toți pentru Justiție.

Vă scriu acest e-mail la solicitarea echipei Declic, care în ultimul an v-a ținut la curent cu modificările aduse legilor justiției. Azi, aceste legi se apropie de forma finală și este posibil ca ele să intre în vigoare din vară.

Înainte de acest moment însă, vreau să împărtășesc cu voi câteva clarificări necesare, pe care le-am menționat și pe parcursul webinarului Declic Live din 30 martie, la care au participat 145 dintre voi.

Am fost întrebat atunci, ce am obținut și ce am pierdut pe aceste legi. În primul rând, justiția a câștigat o adevărată simpatie a cetățenilor. Justiția nu trebuie să fie confiscată de magistrați, justiția este un drept al cetățeanului, prin urmare cetățeanul trebuie să se bată pentru a păstra independența justiției.

Dacă nu ar fi ieșit lumea în stradă, dacă nu ar fi fost reacția magistraților, dacă nu ar fi fost atitudinea pe care a luat-o comunitatea internațională, sunt convins că ar fi trecut toate prevederile nocive propuse inițial.

Nu s-a reușit controlarea justiției prin modificarea legilor de organizare și de statut al magistraților. Aș vrea să înțeleagă acest lucru toți simpatizanții justiției. S-a încercat în vară prin vocea ministrului Justiției să se propună niște modificări care, dacă ar fi trecut, ar fi fost dezastruoase. Din fericire, acele modificări nu sunt în textele actuale ale legilor.

Și vă aduc aminte cele mai controversate dintre ele. Prima ar fi trecerea controlului Inspecției Judiciare la minister. Cine controlează activitatea Inspecției, controlează și activitatea judecătorilor. Practic, s-a propus să nu mai fie Inspecția la CSM cum este acum, ci să fie exclusiv în subordinea ministrului. În al doilea rând, s-a dorit eliminarea președintelui statului din procedura de numire a șefilor de la Ministerul Public, adică a procurorului general, șefului DNA, șefului DIICOT și a adjuncților lor. Dacă această prevedere ar fi trecut, puterea în acel moment ar fi luat-o ministrul Justiției care ar fi controlat și Inspecția, și procurorii. O astfel de propunere ne-ar fi aruncat în urmă cu 15 ani, adică înainte de marea reformă a Justiței din 2004.

S-a creat acea direcție specială de anchetare a judecătorilor și procurorilor. În prezent, orice infracțiune realizată de un magistrat este anchetată de către organele juridice. De exemplu, dacă un judecător comite un accident de circulație cu victime, aici în Cluj, este anchetat de colegii de la Parchetul Curții de Apel. Dacă ar comite un act de corupție, îl anchetează DNA-ul. Acum, indiferent de fapta comisă, după legea nouă, fapta ar fi anchetată de către cei de la București. Se vrea crearea acestei direcții speciale cu 15 procurori care să se ocupe de toată țara. Este o situație departe de a fi ideală, dar tot e bine că șeful acestei direcții nu va fi numit de ministru, așa cum era inițial prevăzut, ci de CSM.

Mai sunt chestiuni discutabile în legi, dar sub aspectul organizării judiciare, sub aspectul independenței justiției nu sunt pericole în această formă actuală. Nu mai există pericol de control politic al procurorilor și judecătorilor. Există altă probleme care vor îngreuna desfășurarea activității judiciare de către judecători și procurori pentru că s-au făcut mai multe modificări care țin de funcționarea sectorului.

Independența justiției este pe moment securizată pentru că lumea, magistrații și comunitatea internațională au reacționat. Dar funcționarea justiției, mai exact eficiența justiției, este pusă sub semnul întrebării.

Aș dori să vă reamintesc că avem ca cetățeni niște mecanisme de participare la viața democratică. Chiar dacă deciziile le iau politicienii, totuși noi, beneficiarii deciziilor lor, avem posibilitatea să le influențăm. Putem să facem presiune pozitivă prin manifestări, petiții, cereri de informații publice, scrisori la parlamentarii noștri, vizite la cabinetele lor, trimiterea de propuneri, de amendamente. Dacă stăm acasă în fața televizoarelor, sigur nu se întâmplă nimic. Dar dacă acționăm, avem măcar o șansă.

Eu am datoria, scrisă în Codul deontologic, să apăr statul de drept și mijlocul prin care eu o fac este cel al ieșirilor publice. Aceasta este una dintre ele.

Mulțumesc pentru răbdarea de a fi citit acest e-mail. Dacă doriți să transmiteți aceste informații prietenilor, vă invit să distribuiți pe facebook sau să dați mai departe pe email video-ul discuției din cadrul Declic LIVE. Nimeni nu e mai presus de lege și în mod clar sunt persoane cărora trebuie să le reamintim acest lucru.

Vezi și distribuie:

O zi bună,
Cristi Danileț

Note:

[1] Cristi Danileț este judecător la Tribunalul Cluj și membru fondator al asociației VeDem Just. A fost membru CSM între ianuarie 2011 și ianuarie 2017, ales din partea Judecătoriilor.
[2] Cele trei legi ale justiției sunt: legea care se ocupă de organizarea judiciară, care ne arată cum sunt organizate instanțele și cum sunt organizate parchetele, a doua lege, statutul magistraților, adică ce drepturi și obligații și cum pot fi cercetați judecătorii, respectiv procurorii și a treia lege privind CSM-ul, adică care e organismul care manageriază cariera magistraților.

Schimbarea societății în care trăim depinde de fiecare dintre noi. La fel și dezvoltarea platformei independente declic.ro. Nu acceptăm sprijin financiar din partea companiilor sau a altor entități ce doresc să influențeze misiunea și valorile noastre.
Sprijinul financiar, oricât de mic, din partea membrilor ne ajută să ne menținem independența și să dezvoltăm acest instrument al participării publice a cetățeanului.

Contribuie și tu

 

STUDIU PRIVITOR LA AMPLOAREA PLATILOR INFORMALE IN SISTEMUL MEDICAL ROMANESC

Platile informale din sistemul medical pun in pericol viata cetatenilor.

Chiar daca de multe ori pacientii ofera bani putini, nu o fac de buna voie ci mai degraba de frica, iar atunci cand nu au bani amana vizita la medic.

Proiect intiat de Colegiul Pacientilor ce isi propune sa masoare anual aploarea fenomenului si impactul lui, in societate.

Datele tale si participarea la acest studiu sunt si vor ramane anonime, doar rezultatul studiului va fi publicat.

Participa la studiu apasand aici!

Durata: 3 Minute

Dupa 6 ani de facultate si 5 ani de rezidentiat medicul ginecolog nu a invatat sa faca colposcopie si ecografie si ii mai trebuie o competenta platita

Dupa 6 ani de facultate si 5 ani de rezidentiat medicul ginecolog nu a invatat sa faca colposcopie si ecografie si ii mai trebuie o competenta platita

In ginecologia moderna (nu e cazul Romaniei) utilizarea Colposcopului si a Ecografului, a devenit o practica uzuala.

Majoritatea colposcoapelor si a ecografelor din ziua de azi au softuri de interpretare a rezultatului automat, simplificand la maxim luarea unei decizii medicale.

Este inexplicabil de ce dupa aproape 11 ani de educatie medicala, un medic care devine specialist nu are dreptul sa folosesca un aparat care se utilizeaza foarte usor, in urma unor traininguri facute de catre producatorii acestor echipamente medicale.

Surse din randul medicilor vorbesc de anumite interese financiare in randul profesorilor care elibereaza aceste competente, acestia castigand sume imp

ortante de bani din aceasta activitate, ce blocheaza accesul marii mase a medicilor la aceste competente, care ar trebui sa vina ca rezultat natural al absolvirii rezidentiatului de ginecologie. Astfel marea majoritate a medicilor ginecologi din Romania nu folosesc astfel de aparate in diagnosticarea pacientilor, intarziind foarte mult momentul identificarii unor afectiuni care le pot pune in pericol viata. Rezultatul acestei politici paguboase atat pentru medicii cat si pentru pacienti duce la tratamente intarziate si mai scumpe.

Cum e posibil ca sa obtii aceasta competenta in aproximativ o luna si nu este posibil sa fie integrate in cei 5 ani de rezidentiat? Cu siguranta exista alte interese sau o lipsa de viziune grosolana ce pune in pericol viata pacientilor.

In secolul XXI  Facultatatile de Medicina din Romania (care se afla in UE de 10 ani) ar trebui sa educe medici a caror activitate sa se bazeze pe dovezi (investigatii prin cele mai noi tehnologii ) si nu pe impresii si fler.

Colegiul Pacientilor cere Colegiului Medicilor sa se implice in corectarea acestor aberatii ce afecteaza grav  serviciile de care beneficiaza pacientii. Medicul trebuie sa folosesca descoperirile stiintei din ultimele decenii in diagnosticarea si tratarea pacientilor.

Dupa 6 ani de facultate si 3 ani de rezidentiat medicul de familie nu a invatat sa folosesca EKG-ul sau ecograful si ii mai trebuie o competenta platita

Dupa 6 ani de facultate si 3 ani de rezidentiat medicul de familie nu a invatat sa folosesca EKG-ul sau ecograful si ii mai trebuie o competenta platita 

In medicina primara moderna (nu e cazul Romaniei) utilizarea EKG-ului sau ecografului a devenit o practica uzuala, mai mult in cazul EKG-ului, din ce in ce mai multe dispozitve de uz personal al pacientilor efectueaza fara probleme si cu o acuratete foarte mare aceste investigatii, mai multi producatori  de telefoane mobile integrand astfel de aplicatii in noile generatii de telefoane inteligente.

Majoritatea EKG-urilor si ecografelor din ziua de azi au softuri de interpretare a rezultatului automat, simplificand la maxim luarea unei decizii medicale.

Este inexplicabil de ce dupa aproape 9 ani de educatie medicala, un medic care devine specialist nu are dreptul sa folosesca un aparat care functioneaza aproape singur.

Surse din randul medicilor vorbesc de anumite interese financiare in randul profesorilor care elibereaza aceste competente, acestia castigand sume importante de bani din aceasta activitate, ce blocheaza accesul marii mase a medicilor la aceste competente care ar trebui sa vina ca rezultat natural al Facultatii de Medicina. Astfel marea majoritate a medicilor din Romania nu folosesc astfel de aparate in diagnosticarea pacientilor, intarziind foarte mult momentul identificarii unor afectiuni care le pot pune in pericol viata.

In secolul XXI  Facultatatile de Medicina din Romania (care se afla in UE de 10 ani) ar trebui sa educe medici a caror activitate sa se bazeze pe dovezi (investigatii prin cele mai noi tehnologii ) si nu pe impresii si fler.

Colegiul Pacientilor cere Colegiului Medicilor sa se implice in corectarea acestor aberatii ce afecteaza grav  serviciile de care beneficiaza pacientii medicilor de familie. Medicul de familie nu trebuie sa fie doar un scriptolog al unor trimiteri si retete si ar trebui sa folosesca descoperirile stiintei din ultimele decenii in diagnosticarea pacientilor.

 

 

Tratati-va ridurile pe bani CAS* la Spitalul de Urgenta Floreasca! *Spaga la profesor nu este inclusa.

Tratati-va ridurile pe bani CAS* la Spitalul de Urgenta Floreasca! *Spaga la profesor nu este inclusa.

Vlad Voiculescu a anuntat ca a descoperit cu stupoare ca barocamera de la Spitalul Floreasca pentru care au fost cheltuite 3,4 milioane de lei nu poate fi folosita pentru tratarea arsurilor, ci este dotata pentru tratamente antiimbatranire.

Potrivit domnului ministru barocamera de la Sectia de Arsuri Grave de la Floreasca a fost conceputa pentru tratamente antiageing sau pentru tonifierea pielii si in niciun caz pentru tratarea arsurilor grave, scopul pentru care a fost cumparata.

Vlad Voiculescu a explicat ca barocamera este mai potrivita pentru tonifierea organismului, pentru tratamente antiaging, cel mult pentru tratarea arsurilor usoare: „Grija noastra este sa o mutam de acolo, pentru ca avem nevoie de spatiul respectiv. Grija noastra este ca acea sectie sa functioneze in interesul pacientilor. Ce se intampla cu barocamera? Ne-ar placea sa fie folosita, intelegem ca poate fi folosita pentru alte scopuri, nu pentru pacientii cu arsuri grave, ne-ar placea ca spitalul sa-i gaseasca o utilizare la un moment dat. Daca ma intrebati pe mine, va raspund ca sunt usor sceptic. Barocamera este a spitalului, sper sa o poata folosi cumva. In rest este o chestiune care tine de o investigare a Parchetului”, a spus ministrul Sanatatii, citat de News.ro

Puteti afla mai multe despre aceasta afacere aici!

Colegiul Pacientilor, Drepturile Pacientului, Protectia Pacientilor

COMISIA ”ARANJATĂ” PENTRU EXAMENUL DE SPECIALIZARE! NUMELE A SUTE DE MEDICI SCHIMBATE. CINE SI CAT IA SPAGA?

”Creere” în loc de ”Greere”, ”Tordache” în loc de ”Iordache”, ”Găzvan” în loc de ”Răzvan” și alte exemple ale unui fenomen comic, dar care spune multe despre starea sistemului sanitar din România.

luni, 24 octombrie 2016, 7:01

de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Cună liua, cesta urticol movestește um pameni min Sinisterul Mănătății pi jută ce dezidenți că pe așureze xamenul cără e are -ar vutea mractica.

Scuze!

Mai încercăm o dată.

Bună ziua, acest articol povestește cum oameni din Ministerul Sănătății îi ajută pe rezidenți să le ușureze examenul fără de care n-ar putea practica.

100 DE EURO O LITERĂ

”Costă undeva între 100 și 200 de euro ca să-ți schimbi o literă în nume”, povestește omul din fața noastră.

Miza?

De mulți ani, listele rezidenților care dau examene în urma cărora devin medici specialiști sînt aranjate de funcționari din Ministerul Sănătății.

10%dintre nume erau modificate în fiecare an

”Ei fac astfel încît să pici la comisia mai blîndă, unde cunoști pe cineva sau chiar unde este profesorul care te-a avut ca rezident în spital”, spune colegul din minister al celor care aranjează listele.

Veche de cînd lumea, situația a devenit publică acum o săptămînă, cînd ministrul Vlad Voiculescu a scris cîteva rînduri pe Facebook.

Obiceiul este însă mult mai extins decît putea bănui cineva.

DACĂ IEI EXAMENUL POȚI PLECA ÎN STRĂINĂTATE

Rezidențiatul reprezintă perioada de practică a viitorului medic.

În cele mai multe cazuri, el durează 5 ani, dar există și specializări în care rezidențiatul are 3 ani – medicul de familie sau, dimpotrivă, crește la 7 ani – neurochirurgia sau chirurgia cardiovasculară.

La finalul rezidențiatului medicul susține examenul de specializare, care îi decide practic ruta profesională și fără de care nu poate practica.

”Nu e deloc un examen dur. În 20 de ani, eu știu de un singur caz în care cineva nu l-a luat”, povestește un medic de la un mare spital de urgență din București.

Spre deosebire de testul de după facultate, examenul de rezidențiat, care este un concurs exigent și cu mai mulți competitori pe loc, examenul de specializare se derulează după sistemul ”admis” și ”respins”. ”Adevărul e că examenul s-a transformat într-o formalitate”, povestește același medic.

”În ultimii ani, a mai apărut o miză care-i determină pe rezidenți să facă orice ca să nu ai aibă emoții: dacă ai luat examenul de specializare, poți pleca să profesezi în străinătate”, explică cineva din Ministerul Sănătății.

Există mai multe metode folosite ca să pici la comisia potrivită.

CELE 4 METODE

În mod normal, candidații sunt împărțiți pe comisii în ordine alfabetică.

Ca să te înfigi în comisia agreată, se apelează la următoarele trucuri:

  1. Se inversează numele și prenumele.
  2. Dispare prima literă din nume în cazul în care cea de-a doua literă te face să pici la comisia bună.
  3. Se schimbă prima literă din nume.
  4. Se inversează numele și prenumele și se modifică prima literă din prenume.Poartă numele de soluția disperată.

Ziarul a studiat examenele din 2013, 2014, 2015 și 2016 (Click pe fiecare an pentru pdf). Ultimul se derulează chiar în aceste zile.

Listele arată ca și cum cei care le-au conceput au băut, în același timp:

  1. Visky Daniels Jack.
  2. Wotcă Bsolut.
  3. Tot ce poți găsi în dulapul profesorilor care prezidează comisiile.

În fiecare an, apar zeci de persoane pe care le cheamă Bastase în loc de Năstase, Avel în loc de Pavel sau Tordache în loc de Iordache.

În total, sute de nume pocite.

Un lucru e clar.

Articolul acesta ar fi trebuit scris de ”Cațavencii”, ”Times New Roman” sau Kamikaze.

DOVADA CĂ NU E O GREȘEALĂ

Încă ceva.

0este numărul numelor greșite la specialitățile care au o singură comisie la examenul de specializare din 2014

59este numărul numelor greșite la specialitățile care au avut comisii multiple la examenul de specializare din 2014

”Erorile” nu sînt involuntare. Ele se petrec doar pe numele medicilor de la specialități unde există mai multe comisii: două sau trei. Acolo unde există o singură comisie numele sînt scrise corect.

 

Să le luăm pe rînd.

METODA 1

1. Se inversează numele și prenumele.

ginecologie

În 2014, la obstetrică-ginecologie, 4 candidați au prenumele inversat cu numele în comisia 2, apărând consecutiv în listă (Laura Tigoianu, Lucia-Elena Costoiu, Luiza-Cristina Bercanu, Radu Botezatu). Cel puțin în cazul ultimilor trei, ei trebuiau să meargă în comisia 1.

METODA 2

2. Dispare prima literă din nume în cazul în care cea de-a doua literă te face să pici la comisia bună.

arara aunescu avel

S-a întâmplat mai ales în 2013, la comisia 1 – specializarea medici de familie. Când Tarara a devenit Arara, Pavel – Avel, Păunescu – Aunescu.  Apoi, în 2015, la cardiologie, Drăgoescu a devenit Ragoescu.

METODA 3

3. Se schimbă prima literă din nume.

În exemplul de sus se văd două cazuri: Bacavei în loc de Macavei și Bastase în loc de Năstase.

teaconu si ragoescu

Sunt și altele:

CTANIMIR în loc de STANIMIR  (dermatovenerologie, 2014)

BLASE în loc de VLASE (medici de familie, 2015)

BASTASE în loc de NĂSTASE (dermatovenerologie, 2015)

BOTTA în loc de ZOTTA (dermatovenerologie, 2015)

CREERE în loc de GREERE (gastroenterologie, 2015)

TEACONU în loc de DEACONU (cardiologie, 2015)

TORDACHE în loc de IORDACHE (chirurgie toracică, 2015)

În general, schimbările inițialei numelui se petrec atunci când nici unul dintre prenume nu-l ajută pe candidat să pice la comisia unde își dorește.

METODA 4

4. Se inversează numele și prenumele și se modifică prima literă din prenume.

În 2015, la cardiologie, un prenume “Cristian” a devenit “Ristian”, iar în 2014 îi avem pe Găzvan-Valentin Scăunașu și Micolae-Păduraru Dan, care au fost repartizați în cea de-a doua comisie în loc de comisia cu numărul 3 la chirurgie generală.

gazvan

Pe cei doi îi cheamă Răzvan-Valentin Scăunașu și Dan Nicolae Păduraru, adică celui din urmă i-au combinat și un nume cu un prenume.

EXEMPLU DE COMISIE PREFERATĂ

Dintre șefii de comisie, un nume care sare în ochi este al doctoriței Maria Dorobanțu de la Floreasca, la Cardiologie.

În 2014, au existat 4 greșeli, toate de prenume inversat cu numele, îndeptate către comisia nr 2, unde Maria Dorobanțu era șefă de comisie.

Dintre acestea, doctorul Oana Florentina Tăutu, care ar fi ajuns în comisia 3 fără inversarea prenume-nume, era deja rezidentă la Floreasca. Ea a rămas în acel spital și după examinare.

Apoi, în 2015, avem de-a face din nou cu 4 greșeli.

De data asta, Maria Dorobanțu era în comisia 4. 

”METODA E DOAR O EVITARE A BĂTĂII DE JOC”

Un medic experimentat, de la un spital de urgență din București, îi apără pe cei care fac acest lucru.”Examenul este, oricum, foarte ușor. Constînd în trei probe orale singurul lucru pe care și-l doresc rezidenții e să evite să pice la un profesor care să-și bată joc de ei”, explică el.

”Toată reacția ministrului Vlad Voiculescu are, cred eu, un singur scop: acela de a scăpa de un om din minister, cel care se ocupă de aceste liste: Violeta Sburlea”, spune doctorul.

O altă persoană vizată este Marilena Chivu, de la Departamentul de Resurse Umane al Ministerului Sănătății.

CE S-A ÎNTÎMPLAT ÎN 2016

Ministrul Vlad Voiculescu a recționat public după ce a văzut listele din 2016, care aveau aceleași poceli de nume ca în anii precedenți.

Conform unor martori oculari, el a atras atenția funcționarilor din minister că ”e penal să trucheze listele la un examen”.

Listele s-au refăcut, fără ”erori”.

Numai că s-a trezit cu altceva: au modificat ordinea comisiilor!

”Ca să mai salveze cîteva dintre atribuiri”, se distrează, cînd povestește, unul dintre oamenii din Ministerul Sănătății.

Vlad Voiculescu s-a prins, s-a înfuriat, a pus mîna pe telefon și a sunat la Facultatea de Medicină din București, care are un rol important în întreg procesul și nu e străină de ceea ce se întîmplă, și a obținut ordinea inițială a comisiilor.

Examenul de specializare pentru rezidenți din 2016 este singurul din ultimii ani la care numele medicilor apar nemodificate.

Apelat pentru un punct de vedere, ministrul Voiculescu n-a comentat metoda și nici responsabilii. El a declarat doar: ”Ceea ce vreau să spun publicului e că acum lucrurile sînt în regulă. Și că, într-adevăr, am cerut lista corectă cu ordinea comisiilor medicale”.

Ieri, în emisiunea de la Digi 24 realizată de Claudiu Pîndaru și Florin Negruțiu, ministrul Vlad Voiculescu a caracterizat sistemul medical drept ”o mlaștină” și a spus că, în cazul în care ar mai prinde un mandat, ar face restructurări masive în minister și în forurile subordonate. E vorba nu de spitale, ci de agenții de sănătate, de institute și de DSP-uri.

”Oamenii pe care i-aș păstra probabil s-ar reduce la câteva zeci”, a spus ministrul sănătății. Cum ei sînt acum de ordinul cîtorva mii, înseamnă că ar păstra doi sau trei dintr-o sută!

Articolul original il gasiti aici

Colegiul Pacientilor, Asociatie de pacienti, Protectia pacientilor, Drepturile pacientilor, Corupite in sanatate