Privatii din sanatate nu cred in migratia, medicilor de la privat la stat

In ce priveste speranta enuntata de ministrul Sanatatii, ca dupa majorarile din martie vom asista la o migratie a medicilor de la privat la stat, Cristian Hotoboc persedintele Palmed spune ca presiunea cu siguranta exista, insa problema nu se poate reduce doar la salarii, fiind mai complexa de atat.

„Sa vedem la sfarsitul lunii cum se intampla cu salariile. Categoric vedem amenintarea migrarii de la privat la stat. Un privat nu-si poate permite sa plateasca niste salarii asa, aiurea, adica plateste niste salarii pe o munca facuta cum trebuie, din niste fonduri pe care trebuie sa si le asigure.

Noua nu ne da nimeni la privat fonduri din cer, asa cum pica la altii. Daca nu-ti permiti sa platesti oamenii, ei vor pleca.

Acum nu generalizam, pentru ca si medicii care lucreaza in sistemul privat s-au obisnuit cu un sistem, cu niste conditii, oricate salarii le-ar da oricine, nu vor putea sa-si faca meseria asa cum s-au obisnuit sa si-o faca deja mai ales cei care lucreaza de cativa ani de zile in privat.”

” Pacientului nu ii pasa daca clinica sau spitalul este privata sau de stat, noi vrem sa avem acces la servicii medicale decontate CAS in conditii civilizate atunci cand avem nevoie nu la sfantul asteapta. Statul ar trebui sa asigure finatare pentru servicii medicale, medicamente si tratamente nu sa plateasca salarii sau sa construiasca infrastructura medicala.” Sustine Marilena Nicolae, directorul de operatiuni al Colegiului Pacientilor

Sunt medic si am primit salariu 50 Lei.

„Sunt medic. Si…cui ii pasa?
Am 35 de ani, sunt medic specialist gastroenterolog. Am ajuns aici prin munca, multa munca. Am intrat la unul dintre cele mai bune licee din orasul natal dand examen de admitere. Am terminat liceul printre cei mai buni elevi. Am intrat la medicina dand examen de admitere, nu concurs de dosare.

Am terminat cei 6 ani de facultate cu media 9.72 la examenul de licenta. Am fost intre primii 50 de oameni la examenul de rezidentiat in 2007. Urmeaza 5 ani de rezidentiat, 2 copii si in aprilie 2017 marele examen: specialitatea.
Dupa examen, inscriere in Colegiul Medicilor : teste pentru sifilis, TBC, examen psihiatric….
Depus CV-uri cam peste tot pe unde puteam.
Inscriere la AJOFM, macar conrtibutiile sa le am asigurate. Deci 11 ani de studii superioare terminate cu..somaj.
Se poate ma rau? DA.
Interviu la o clinica privata. O luna de tinut in sah. Ne pare rau, angajam pe cineva cu mai multa experienta in endoscopia interventionala.
Alternativa? Ma inscriu la doctorat. Domeniu de interes, nu pierd contactul cu lumea medicala. Locuri limitate la buget. Intra “cine poate”. Taxa pe an 5000 ron. Hai ca nu-i chiar asa de mult, pentru educatie merita.
Intre timp incepe cursul de competente pentru ecografie- partea 1-3000 Ron. Daca trebuie, trebuie.
Am posibilitatea sa fiu cadru didactic asociat la Universitate- o sursa de venit. Mi se atribuie 5 ore pe saptamana, 38 Ron ora. Cam 20 de ore pe luna, dupa ce se retin contributii am ramas cu 533 Ron. Nu vorbesc de orele suplimentare care nu pot fi platite “ pentru ca vi s-au atribuit doar 5 ore “. Venit net luna decembrie 400 Ron. Ore efectuate cel putin 10 pe saptamana.
Refacut CV, redepus.
Incepe modulul 2 de ecografie. Alti 3000 Ron.
Alt interviu , fara finalitate.
Si cand credeam ca nu se poate mai rau, mail de la Universitate:
Anuntam cadrele didactice asociate, care efectueaza plata cu ora, sa depuna lunar declaratia pe proprie raspundere atasata, daca veniturile brute totale din luna declarata, pe care le realizeaza persoana, din toate contractele pe care le are (la UMF si in alta parte), este mai mare decat salariul minim brut pe economie de 1900 lei. Daca salariul brut la plata cu ora este mai mic decat salariul minim, iar persoana nu depune declaratia atasata, e posibil sa rezulte un salar net negativ ( depinde de numarul de ore efectuate).

Declaratia se ataseaza la pontajul lunar.
Cum venitul de la Universitate e singurul meu venit, sun sa ma lamureasca. Pai Dna dr. cate ore ati efectuat in ianuarie. 15. Asta inseamna 15×48, 720 Ron. Cum nu aveti alt venit cuantumul contributiile se raporteaza la salariul minim pe economie, adica 1900 Ron. Asta inseamna 665 Ron. Va raman 55 ron, 10% impozit. Deci pe luna ianuarie voi lua salariu de 50 Ron. Dar daca nu faceti minim 14 ore pe luna, va trebui sa mai aduceti Dvs bani pentru contributii.
M-a bufnit plansul. Doamne, dupa 11 ani de invatat, 50 Ron pe luna, sau sa ajung sa platesc eu statul pentru cateva ore pe care le predau !??
Nu credeam vreodata ca voi ajunge sa imi para rau ca am ales sa fiu medic. Nu vreau decat sa-mi exercit profesia pentru care am investit atat si sa fiu respectata.

Puteam sa aleg orice altceva, orice…”

sursa: Buliarca Alina

Clinicile private critica crestrile de salarii din pix si cer plata corecta a serviciilor medicale

Clinicile private critica crestrile de salarii din pix si cer plata corecta a serviciilor medicale.

Logica privatilor este ca un serviciu platit la valoarea corecta va duce la un salariu corect si la o cointeresare a medicului in a oferi un act medical de calitate.

Mai jos comunicatul integral al patronatului furnizorilor de servicii medicale private.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED avertizează privind iminenţa unei crize în Sănătate

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED atrage atenţia asupra dezechilibrelor pe care le provoacă autorităţile prin implementarea unor politici iraţionale şi discriminatorii, în contextul majorărilor salariale. Riscul major este ca bugetul pentru servicii medicale să scadă, ceea ce afectează pacienţii.

Salutăm creşterile salariale din sistemul public, acestea reprezentând o normalizare a situaţiei şi o decizie care ar putea tempera exodul medicilor. Sigur, nicio valoare a unui venit nu poate înlocui o politică coerentă de dezvoltare şi de investiţii, care să ducă în final la un act medical performant, în beneficiul pacientului. Ceea ce imputăm categoric este însă felul în care factorii de decizie aleg să acopere aceste cheltuieli, lăsând tocmai pe umerii pacientului consecinţele creşterilor. Pe scurt, banii sunt aceiaşi, dar acoperă într-o proporţie tot mai mare salarii, şi nu servicii, afirmă Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED.

În acest moment, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu plăteşte salarii, ci servicii prestate. Mai exact, din bugetul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, jumătate merge către plata serviciilor, la care se adaugă o sumă separată pentru acoperirea cheltuielilor salariale. Un calcul simplu arată că aproape 60% din bugetul FNUASS merge acum către spitale, prin servicii şi transferuri. În pasul 2, o analiză pe bugetul din 2017 al unui spital judeţean de urgenţă, la întâmplare selecţionat, arată că 75% din bani au mers către cheltuieli salariale, sumă care depăşeşte încasările din prestarea de servicii, plus subvenţiile FNUASS.

Am extins raţionamentul făcând un calcul extrem de simplu şi reducând la minimum estimarea. Aşa am ajuns la o previziune sumbră: creşterile salariale anunţate pentru 1 martie 2018, la care adăugăm politica din regulamentul de sporuri negociat în aceste zile, vor face ca ponderea cheltuielilor cu personalul să atingă 80-85% din totalul veniturilor unui spital. Ce înseamnă asta? Tot mai puţini bani vor fi alocaţi pentru materiale sanitare, dispozitive, ceea ce nu poate însemna decât un act medical tot mai puţin performant, oricât de implicaţi ar fi medicii, adaugă Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED.

Cel mai optimist scenariu arată că, de la 1 martie, peste 70% din cheltuielile FNUASS vor fi cheltuieli de personal. În acest context, solicităm o regândire urgentă a două elemente esenţiale: tarifele pentru servicii şi contribuţia personală. Fără o creştere a tarifului pentru serviciile medicale, sistemul public se vede în imposibilitatea de a-şi achita obligaţiile către personal, având nevoie de un sprijin constant şi în creştere din partea FNUASS. În acest context, sistemul privat este discriminat în mod repetat: furnizorii de servicii medicale private nu au, în mod firesc şi normal, acces la FNUASS pentru a acoperi cheltuieli, dar nici nu pot face acest lucru prin încasarea unei sume care să acopere costul real, cu titlul de “contribuţie personală”, neexistând un fundament legal în acest sens.

Suntem constant în discuţii pe această temă cu factorii de decizie. În momentul în care ceea ce încasezi nu-ţi acoperă costurile şi nici nu ai voie să le acoperi în mod legal, sigur că te gândeşti la utilitatea contractării. În plus, presiunea salarială a crescut enorm în ultimii doi ani şi ca urmare a măsurilor fiscale, susţine Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED.

Argumentele care demonstrează existenţa unei politici discriminatorii continue au luat forma unei sesizări la Consiliul Concurenţei, a cărei soluţionare favorabilă o aşteptăm. În acest context, facem apel la factorii de decizie pentru demararea unor discuţii ample, care să conducă la rezolvarea problemei tarifelor mult prea mici, cu care se confruntă şi sistemul public, precum şi la admiterea şi legiferarea contribuţiei personale.

 

Remuneraţia medicilor pentru gărzile efectuate a crescut până la 90%

Remuneraţia medicilor pentru gărzile efectuate a crescut până la 90%

Ministerul Sanatatii a anuntat ca de la 1 octombrie, remuneraţia medicilor pentru gărzile efectuate a crescut până la 90%, după ce Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență 20/2016.
Plata gărzilor suplimentare pentru medici se face acum prin raportarea la salariul de bază majorat de la 1 august 2016, iar plata majorată pentru aceste gărzi va fi primită începând cu data de 15 noiembrie.
IMPORTANT: Fondurile pentru plata gărzilor vor fi puse la dispoziţia spitalelor în mod distinct de către Casele judeţene de asigurări de sănătate şi a Municipiului Bucureşti, conform Ordonanţei de Urgenţă 43/2016.

Colegiul Pacientilor, asociatie de pacienti, protectia pacientilor, drepturile pacientilor.