Cancerul de col uterin este una dintre cele mai grave amenințări pentru sănătatea femeilor în întreaga lume. Cu toate că diagnosticarea și tratamentul timpuriu au contribuit la scăderea ratei mortalității, prevenirea este cheia în lupta împotriva acestei boli devastatoare. În ultimele decenii, vaccinul anti-HPV a devenit un instrument esențial în eforturile de combatere a cancerului de col uterin.

În țările europene, există o variație semnificativă în ceea ce privește încidența și mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin.

În 2020, în UE-27, ratele estimate de incidență a cancerului de col uterin au variat de cinci ori, iar ratele mortalității de opt ori între valorile cele mai ridicate (România) şi cele mai scăzute (Finlanda). Aceste variații largi pot fi explicate prin diferențe în prevalența HPV, politicile de vaccinare și de screening pentru cancerul de col uterin în cadrul ţărilor UE.

România prezintă cele mai ridicate valori ale incidenței şi mortalității prin acest tip de cancer comparativ cu alte state ale Uniunii Europene.

Conform datelor Sistemului european de informații cu privire la cancer (ECIS) al Centrului Comun de Cercetare, in Romania, în anul 2020 s-au diagnosticat 95.276 de cazuri noi de cancer. La femei, cancerul de col uterin este al treilea ca frecvență, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de profilul european, unde principalele 5 localizări ale cancerului la femei sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, cancerul de corp uterin și limfomul non-Hodgkin.

Peste 95% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infectează epiderma și mucoasele.

HPV este un virus comun care se transmite prin contact sexual (vaginal, oral sau anal).

Infecțiile cu HPV sunt foarte frecvente (peste 80% din populaţie se infectează la un moment dat în cursul vieţii), dar cea mai mare parte a infecțiilor dispar în câteva luni, cu o eliminare medie a majorității infecțiilor detectate prin screening de aproximativ 1 an și o mare parte nedetectabilă în 2 până la 3 ani. Doar o proporție foarte mică de infecții cu HPV carcinogenice sunt detectabile după mai mult de 5 ani (fără progresie către precancer). Progresia către precancer depinde de tipul HPV și de timpul de persistență; majoritatea precancerelor vor regresa cu timpul. Doar o proporție foarte mică de leziuni precanceroase vor evolua în cancer, din nou în funcție de tipul HPV și de durata infecției persistente. Întregul proces de la dobândirea HPV până la diagnosticarea cancerului durează de obicei decenii, deși au fost observate și tranziții mai rapide.

Programele de screening prin testare HPV şi BabeşPapanicolaou permit detectarea leziunilor precanceroase / a cancerului de col uterin și, ulterior, reducerea incidenței şi a mortalităţii cancerului de col uterin  precum şi a suferinţei şi a costurilor umane şi financiare pentru femei, familiile acestora şi societate.

Vaccinarea antiHPV conferă un grad ridicat de protecţie împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin, dar poate oferi protecţie şi faţă de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal şi penian.

Vaccinurile au eficacitate maximă când se administrează înainte de orice contact cu HPV. Este importantă vaccinarea fetițelor înainte de începerea vieții sexuale, fiind vârstele la care răspunsul imun la vaccin este maxim. Cu toate acestea, vaccinarea este eficace şi în rândul femeilor care sunt deja active sexual.

Din pacate, in Romania acoperirea vaccinală împotriva HPV este scăzută, desi exista un program national de vaccinare. În prezent, prin Ordinul MS nr. 3.120 din 12 septembrie 2023 au fost extinse categoriile populaționale care beneficiază de vaccinarea anti HPV:

-  vaccinarea gratuită a fetelor şi băieţilor cu vârsta ≥ 11 ani și < 19 ani,

-  compensarea 50% în cazul femeilor cu vârsta ≥ 19 ani și ≤ 45 de ani.