Cand competenta face diferenta sau cum este “la stat”

😂 Când vrei să angajezi o spălătoreasă de bani. Oare o fi cu dedicație?

Cum votez daca sunt bolnav la pat si nu ma pot deplasa?

Esti un pacient imobilizat sau internat si vrei sa votezi Duminica 26 Mai pentru referendum si / sau alegerile Europarlamentare. Mai jos afli ce trebuie sa faci pentru ca urna mobila sa ajunga si la tine.

Cum votez daca sunt bolnav la pat si nu ma pot deplasa?

1. Pot solicita urna mobila doar pacientii nedeplasabili sau internati. Cererile pentru urna mobila nu vor fi acceptate daca nu sunt insotite de documente medicale valabile din care sa reiasa imposibilitatea pacientului de a se deplasa.

2. Cererile pentru urna mobila se pot depune DOAR sambata, intre 18.00 si 20.00 la cea mai apropiata sectie de votare de locul unde se afla pacientul imobilizat. Trimite pe cine-va cu cererea semnata de tine.

3. Cererile pentru urna mobila pot sa nu fie scrise de catre cei care solicita urna mobila dar TREBUIE semnate de catre pacientul pentru care se face solicitarea.

4. Pot fi facute cereri colective in care se cere urna mobila, de la mai multe persoane care sunt in acelasi loc (spitale, camine). In acest caz, trebuie sa existe toate semnaturile, celor care solicita urna mobila, pe lista respectiva si document/adeverinta medicala pentru fiecare.

Nu ezitati sa va exercitati dreptul de a vota solicitand urna mobila daca indepliniti conditiile de mai sus.

Puteti solicita informatii suplimentare de la dl. Cristian Sas, expert in politici publice de sanatate in cadrul Colegiului Pacientilor pe adresa de e-mail: cristian.sas@colegiulpacientilor.org

Colegiul Pacientilor propune utilizarea infrastructurii Postei Romane in sprijinul pacientilor

Colegiul Pacientilor propune utilizarea infrastructurii Postei Romane in sprijinul pacientilor

Asociatia Colegiul Pacientilor a solicita sprijinul Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale  in a demara discutii intre Posta Romana si CNAS privitor la posibilitatea utilizarii infrastructurii Postei Romane de catre casele de asigurari de sanatate judetene si medicii de familie in beneficiul pacientilor.

Colegiul Pacientilor propune CNSA utilizarea serviciilor Postei Romana pentru imbunatatirea comunicarii medic-pacient dar si pentru cresterea accesibilitatii pacientilor la programele nationale si pentru a creste calitatea vietii pacientilor din zonele izolate sau a pacientilor cu probleme de mobilitate.

In acest sens va propunem sa analizati posibilitatatea introducerii urmatoareleor servicii:

  • Transmiterea de catre medicul de familie a retetei compensate pentru pacientii cronici cu mobilitate redusa / paralizie / varsta inaintata catre Posta Romana urmand ca aceasta sa colecteze si sa livreze medicamentele direct la domiciliul pacientului.
  • Posibilitatea ca medicul de familie sa utilizeze serviciile postei romane pentru a trimite invitatii de prezentare la medic pacientilor care nu au avut nicio vizita in ultimile 12 luni.
  • Trasmiterea catre toti pacientii din grupurile tinta a informatiilor privitor la modalitatile de accesare a programelor nationale de preventie ce ii vizeaza si a procedurilor de lucru. Ex screenigul cancerului de col uterin.
  • Transmiterea de catre CNAS catre pacienti a invitatiilor la vaccinarea copiilor impreuna cu toate informatiile necesare de care parintii au nevoie.

Aceste propuneri au fost transmise Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale de catre dl. Cristian Sas, Expert politici publice de sanatate din partea Colegiului Pacientilor.

 

Principiile directoare propuse de UE pentru rambursarea produselor și soluțiilor digitale de sănătate

Colegiul Pacientilor sustine rambursarea produselor și soluțiilor digitale de sănătate.

Comisia Europeană a publicat documentul „Principiile directoare propuse pentru rambursarea produselor și soluțiilor digitale de sănătate” ca fiind unul dintre cele patru documente de lucru elaborate în colaborare de membrii grupului părților interesate în domeniul e-sănătății (eHSG) Politica europeană digitală în domeniul sănătății.Principiile directoare propuse pentru rambursarea produselor și soluțiilor digitale de sănătate

Grupului părților interesate în domeniul e-sănătății (eHSG) a contribuit activ la elaborarea acestui document împreună cu alți actori europeni precum MedTech Europe (lider), COCIR, Societatea Europeană de Cardiologie, Grupul farmaceutic al Uniunii Europene (PGEU ), EUHP.

Documentul prezintă patru recomandări care abordează natura specială a tehnologiilor digitale în domeniul sănătății și dificultatea acestora de a introduce căi de finanțare și de rambursare în Europa:

• Sunt necesare criterii specifice pentru a lua decizii adecvate de rambursare pentru produsele și soluțiile digitale de sănătate.

• Produsele și soluțiile digitale de sănătate relevante ar trebui să beneficieze fie din fonduri UE, fie din fonduri naționale în cadrul fondurilor de inovare pentru investiții.

• Trebuie elaborate orientări europene pentru generarea de date relevante și adecvate pentru utilizarea produselor digitale de sănătate și a soluțiilor.

• Trebuie să se țină cont de specificul produselor și soluțiilor digitale de sănătate atunci când se elaborează instrumente pentru evaluarea și recompensarea valorii pe care o oferă pacienților, actorilor din domeniul asistenței medicale, durabilității sistemelor de sănătate și societății.

Lipsa unor căi de rambursare adecvate, alături de lipsa interoperabilității și a altor factori, sunt printre cele mai importante bariere în calea transformării digitale a sănătății și îngrijirii.

Puteți descărca documentul aici:  https://www.medtecheurope.org/wp-content/uploads/2019/04/30042019_eHSGSubGroupReimbursement.pdf

SPITAL REGIONAL DE URGENTA LA IASI

Pe site-ul Ministerului Sanatatii se afla, in transparenta decizionala, Hotararea Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivului de ivestitii “SPITAL REGIONAL DE URGENTA IASI”

In atasament sau accesand link-urile gasiti:

 

 

Am fost la doctor si nu am dat spaga !

Ii multumim domnului Marian Rosca pentru ca ne-a permis sa publicam experienta lui cu un spital public Bucurestean.

Am fost la doctor si nu am dat spaga ! 😲

Da, mi-am asumat acest risc si pe deasupra, daca ne luam dupa ultimele declaratii ale prim-ministrului, am fost si nesimtit. Voi ce credeti ?

Aceasta postare nu este un demers cu scopul de a denigra medici sau institutii. O fac pentru ca, in primul rand, am promis ca voi documenta interactiunea mea cu sistemul de sanatate prin prisma interventiei chirurgicale pe care am suferit-o si, in al doilea rand, doresc sa fie un prim pas din calatoria pe care mi-am propus sa o fac pentru a pune si eu umarul la imbunatatirea conditiilor de tratare in spitalele din Romania. Poate va faceti un pic de timp sa cititi, s-ar putea sa va intereseze.

INTRODUCERE

Traim in tara si in timpurile in care prim-ministrul spune ca a da spaga este „o maniera diferita cultural de a multumi cuiva”. Da, sa te duci la doctor, in Romania, azi, cu gandul sa NU dai spaga, pare un gand sinucigas, incoltit in mintea unui nesimtit. Avand in vedere pozitia politica de rang inalt a persoanei emitente, cineva neavizat si slab de inger o poate lua de buna, pe nemestecate. Ced ca sunt multe motive pentru care exista acest fenomen, SPAGA, in sistemul sanitar, dar, dupa aceasta experienta, eu am ajuns la o concluzie surprinzatoare.

CURPINS

Acum cateva zile, mai exact in 11.03.2019, scriam despre faptul ca am inceput demersurile pentru a beneficia, in calitate de asigurat al sistemului public de sanatate (deh, eu nu-mi permit la privat ca altii), de o interventie chirurgicala. Nefiind vorba de o urgenta, m-am prezentat la medicul de familie, de la care, in urma unor investigatii, am primit sfantul bilet de trimitere (FIG. 1), catre sectia medicala specializata a unui cunoscut spital din Bucuresti, unde urma sa fiu tratat. Nu mai insist acum asupra neregulilor din biletul de trimitere, cu toate ca le consider foarte grave.

O sa incerc sa pastrez, pentru moment, anonimatul echipei medicale si a altor detalii irelevante.

Reusesc sa ajung la marele spital bucurestean, aflat in administrarea Primariei Bucuresti, intr-o minunata zi de primavara , 18.03.2019. Ajuns aici, aflu ca nu mai sun locuri de parcare in interior (video) si ca trebuie sa ma descurc. In aglomeratia din trafic, n-am mai avut timp sa ma intreb daca, cu sutele de milioane date pe apa mantuirii, de catre Primarie, se putea face o parcare conforma cu nevoile oamenilor veniti in suferinta, si m-am descurcat cumva.

Am intrat in curtea spitalului ca un simplu cetatean venit sa-si caute alinarea. Era un spital pe care il vizitasem de multe ori, intr-o perioada, prin prisma indatoririlor de serviciu. Am fost placut surprins sa regasesc un spital cu cladiri renovate, curatenie, si o oarecare organizare in fluxul de oameni/pacienti, masini si alte cele care misunau in curte (FIG. 2). De asemenea, pe baza informatiilor afisate la vedere (FIG. 3), am identificat relativ rapid pavilionul in care urma sa fiu tratat. In interior, de asemenea, sectii renovate, un standard destul de ridicat ( FIG. 4, 5). De asemenea, un loc unde ma asteptam sa gasesc surprize, toaleta, in conditii bune (FIG. 6,7). Nu stiu cat de eficienta e solutia de dezinfectare, dar asta e alta discutie.

Emotiile incep, normal, in momentul in care te afli in fata medicului. Am intrat in cabinet la ora stabilita. Dupa o scurta analiza, mi s-a spus ca voi suferi interventia chirurgicala in scurt timp si am fost trimis la secretariat sa-mi fac procedurile pentru internare.

Aici este momentul si aspectul pe care vreau sa pun accent. Penru ca in acest moment, cu toate ca ma aflam sub emotiile specifice momentului in care sti ca urmeaza sa intri intr-o sala de operatii (chestie pe care nu o faci in fiecare zi) am cerut medicului sa-mi dea mai multe detalii legat de intervente. Mai mult de atat, i-am solicitat concret sa-mi spuna daca nu are si alte variante, in afara de clasica ata chirurgicala, afland intre timp ca ar exista ceva „lipici chirurgical”, avand in vedere ca a fost vorba de o interventie la nivelul fetei (chist sebaceu) si doream sa evit sa raman cu cicatrice. Mi-a spus ca vom discuta dupa ce imi fac procedurile de internare. Super !… mi-am zis eu

De la secretariat, am plecat cu un „dosar” de documente – foaia de spitalizare. Am avut curiozitatea sa vad ce documente sunt. Nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca exista documente specifice – ACORDUL PACENTULUI INFORMAT – (FIG. 8, 9) pe care eu va trebui sa le semnez dupa ce voi fi informat despre tot ceea ce inseamna interventia respectiva, ce riscuri presupune, ce beneficii, ce variante sunt, personalul care se va ocupa de mine, etc. etc. Super , din nou ! … imi spun eu, placut surpirns fiind ca exista chiar proceduri pe aceste aspecte, nu e doar o solicitare aiurea de-a mea. Revin in cabinetul medicului, surpriza! nicio informare -> repede la sala de operatii!

Intins pe canapea, o asistenta, ,banuiesc, incearca sa indice locatia chistului de pe fata mea cu un pix. Ghinion, pixul nu scrie. Pixul doi: nu scrie nici acesta ! Deja imi simteam fata o ciorna. Varianta 3, markerul negru inca functiona. Anestezie locala, camp steril si medicul incepe treaba. Nu a durat mult. Nedureros. Dar destul de incomod. La final, o stare de lesin trecatoare… sunt mai emotiv din fire. Imi revin si primesc reteta, cateva sfaturi despre cum sa-mi ingrijesc mica operatie, si recomandarea de a reveni dupa o saptamana la control si pentru a-mi scoate ata. Toate documentele au ramas la ei. N-am primit nimic, in afara de reteta.

Am plecat cu un pansament pe fata, sub care stiam ca am o taietura cusuta cu ata. Un mix de sentimente. Faptul ca trecusem cu bine prin intervetnie ma bucura. Dar nu-mi dadea deloc pace gandul ca nu mi s-au oferit informatiile solicitate si imi faceam griji ca poate o sa raman cu cicatrice. Am cautat pe internet si am aflat ca pacientii au drepturi in Romania, ca exista o LEGE A DREPTURILOR PACIENTULUI 46/2003 (http://www.cnas.ro/page/legea-drepturilor-pacientului.html ). Ca aveam tot dreptul si trebuia sa fiu informat cu privire la tot ceea ce eu solicitasem si era trecut in acele documente, si ca aveam „dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune” (ART.2). Si aici este marea mea dezamagire si revolta !!

DEGEABA AVEM CLADIRI FRUMOASE SI DOCTORI BINE PLATITI, DACA SCOPUL PRINCIPAL AL ACESTORA, TRATAREA PACIENTILOR SI RESPECTAREA DREPTURILOR ACESTORA NU SE INTAMPLA PRECUM PREVEDE LEGEA! Asa cum ar fi normal, de altfel.

Practica aceasta a continuat si dupa o saptamana, cand am revenit pentru control si scoaterea atei. Cabinet-> Sala operatii-> Canapea-> Control -> Scos ata -> La revedere ! –

– Dar, ma scuzati, cu niste documente nu ar trebui sa raman si eu dupa aceasta interventie?

– Ce documente?

– Pai pe mine ma intrebati? Eu sunt pacientul, dumneavoastra sunteti medicul.

– Pai nu stiu la ce va referiti…

– Ceva ! Un document prin care sa am si eu o dovada ca am suferit aceasta interventie.

… iti trebuie mult tupeu si nesimtire sa-ti ceri drepturile ca si pacient in spitalele din aceasta tara, mai ales cand nu dai spaga. Dar am fost hotarat sa vad pana unde poate merge aceasta nepasare fata de pacient.

Vazand ca nu scapa de insistenta mea, medicul spune asistentei sa-mi dea o Scrisoare medicala (FIG.10), ceva normal, ceva de bun-simt, ceva ce exista deja ca formular si procedura.

Mix de sentimente. Am scapat, se vindeca. Nu mai am bandajul pe fata.

Dar de ce asa? De ce nu-mi sunt respectate drepturile mele ca pacient? Cand o sa devina medicii responsabili? Daca nici acum, cu salariile marite, spitalele renovate si dotate, atunci cand? CAND? O sa aflu, sper, in perioada urmatoare. Sau cel putin voi incerca, prin actiunile mele, ca drepturile pacientului sa fie respectate cat de mult se poate.

CONLUZII

CEEA CE EXPUN EU AICI POATE PAREA IRELEVANT PENTRU UNII, DAR EU CONSIDER CA ASTA E CAUZA PENRU CARE SOCIETATEA NOASTRA E ASA CUM E: FAPTUL CA NU NE SUNT RESPECTATE DREPTURILE NOASTRE, CA CETATENI, INTR-O TARA MEMBRA A UNIUNII EUROPENE SI SEMNATARA A CONVENTIILOR INTERNATIONALE CE PREVAD DREPTURILE OMULUI. Si pana cand nu vom avea curajul sa cerem sa ne fie respectate dreturile de cei care ar trebui sa ni le respecte, vom fi complici la aceste abuzuri si situatia nu se va rezolva. Si banuiesc ca sunt unii care vor sa ne indeparteze din Europa, cred eu, cu scopul de a putea abuza in liniste.

Si nu e doar despre drepturile pacientului, este si despre SPAGA. Pentru ca de asta cred eu ca dau oamenii spaga: deoarece nu-si cunosc drepturile si cred ca daca dau spaga, vor primi ceea ce merita. Poate ca da, poate ca nu!

Si mai este si despre ceea ce sti ca ai primit/beneficiat ca pacient, si ceea ce apare, eventual, in niste documente necompletate sau chiar inexistente, care raman in arhiva spitalului si pe baza carora se fac decontarile. Si care nu mai ajung la pacient. Pacient care nu mai stie nimic.

Nu sunt neaparat un bun orator/scrib, si nici jurnalist de investigatii, dar urmatoarea promisiune este ca nu ma voi limita doar la a expune situatia in mediul online ci voi actiona si in mediul offline. Pentru ca este nevoie de actiune daca vrem sa se schimbe ceva. In prima faza voi cere un punct de vedere din partea conducerii spitalului si o copie a dosarului meu. Voi vedea care e situatia si ce am de facut mai departe. Si voi reveni cu noutati.

Ce parere aveti despre cele expuse de mine? Voi prin ce experiente ati trecut in sistemul medical din Romania? Va invit in grupul dedicat acestor discutii „AM FOST LA DOCTOR”, in incercarea de a aduna cat mai multe marturii de la oameni ce au avut de-a face cu acest sistem, cu scopul de a imbunatati modul in care suntem tratati in spitalele din Romania

https://www.facebook.com/groups/AmFostLaDoctor/

UPDATE 01.04.2019 – solicitare catre conducerea spitalulu pentru documente dosar internare si punct de vedere cu privire la respectarea drepturilor pacientului – astept raspuns in termen legal

UPDATE 17.04.2019 – primesc raspuns de la spital, pe mail, in care mi se spune ca ei considera ca mi-au fost respectate drepturile ca pacient si pentru a primi copie dupa documentele solicitate, dosarul de internare, va trebui sa depun o cerere in mod personal, pentru ca din email nu mi se poate stabili identitatea …

UPDATE 18.04.2019 – am mers personal la secretariatul spitalului si am depus cererea scrisa nr. inregistrare 12215/18.04.2019

UPDATE 10.05.2019

– primesc prin posta, recomandata, un plic ce contine un „BILET IESIRE DIN SPITAL’, care, de fapt, este aceeasi „SCRISOARE MEDICALA” primita initial, dupa lungi insistente, cu acelasi continut, dar cu titlul schimbat + raspunsul primit initial pe email in care ei sustin ca mi-au respectat drepturile ca pacient. Nici vorba de vreo copie a dosarului meu de internare, ceea ce eu le-am cerut, in scris, personal.

Ii multumim domnului Marian Rosca ca ne-a permis sa publicam experienta lui cu un spital public Bucurestean.

Biletul de internare pe care se observa bifele in locuri neclare. De exemplu, nu se poate spune daca ‘nivelul de prioritate’ este ‘urgenta’ sau ‘curenta’. Se lasa intentionat la latitudinea cui?

Curtea spitalului cu cladiri renovate, intr-o frumoasa zi de primavara.

Un panou cu ‘harta’ spitalului. 11 pavilioane.

Interior sectia Dermatologie. Renovat. Botosei obligatorii/optional

Interior sectia Dermatologie sala de asteptare.

Baie sectia Dermatologie. Renovat.

Acord pacient informat, face parte din proceduri si documente conform Legii 46/2003 cu privire la drepturile pacientilor. Degeaba, nu este completat pentru ca nu am primit informatiile respective, chiar daca am insistat sa mi se ofere acele informatii. Oare a fost incalcata legea?

Acord pacient informat (2), face parte din proceduri si documente conform Legii 46/2003 cu privire la drepturile pacientilor. Degeaba, nu este completat pentru ca nu am primit informatiile respective, chiar daca am insistat sa mi se ofere acele informatii. Oare a fost incalcata legea?

Eu, cu masca de protectie… in caz ca nu v-ati dat seama.

Dupa lungi insistente, la finalizarea interventiei chirurgicale suferite, primesc si ‘scrisoarea medicala’, document ce trebuia sa-l primesc by default conform Legii 46/2003.

Update 01.04.2019 solicit spitalului copii dupa dosarul meu de internare si un punct de vedere cu privire la modul in care mi-au fost respectate drepturile mele ca pacient. Astept raspuns in termen legal.

Valabilitatea biletului de trimitere de la medicul de familie sau specialist în funcție de afecțiuni

Valabilitatea biletului de trimitere de la medicul de familie sau specialist în funcție de afecțiuni

Valabilitatea biletului de trimitere în funcție de afecțiuni:

• 30 de zile la bolile acute;

• 60 de zile la boli cronice;

• 90 de zile la management de caz

➢ Valabilitatea biletului de trimitere dupa ce pacientii au ajuns in clinica:

• episod de boală acută/subacută/acutizări ale bolilor cronice, pe un bilet de trimitere, se decontează maximum 3 consultaţii pe asigurat, într-un interval de maxim 60 de zile calendaristice de la data acordării primei consultaţii, necesare pentru stabilirea diagnosticului, a tratamentului şi a evoluţiei cazului, indiferent de codul de diagnostic stabilit de către medicul de specialitate din specialităţile clinice.

• Pentru evaluarea clinică şi paraclinică, prescrierea tratamentului şi urmărirea evoluţiei asiguraţilor cu afecţiuni cronice, pentru una sau mai multe boli cronice monitorizate în cadrul aceleiaşi specialităţi, se decontează pe un bilet de trimitere maximum 4 consultaţii/trimestru/asigurat, dar nu mai mult de 2 consultaţii pe lună.

• Pentru asiguraţii care au bilet de trimitere de la medicul de familie – consultaţie management de caz, – se decontează maximum 2 consultaţii/semestru dacă în biletul de trimitere este evidenţiat „management de caz” pentru evaluarea bolilor cronice confirmate.

➢ Se acordă o singură consultaţie per persoană pentru fiecare situaţie de urgenţă constatată, pentru care s-a asigurat primul ajutor sau care a fost rezolvată la nivelul cabinetului medical/domiciliu. Serviciile se acordă

atât pentru persoanele asigurate înscrise pe lista proprie, cât şi pentru persoanele asigurate înscrise pe lista altui medic de familie aflat în relaţie contractuală cu o casă de

asigurări de sănătate(nu este nevoie de bilet de trimitere).

Cristian Sas – Expert in politici publice de sanatate

DREPTUL PACIENTULUI LA A DOUA OPINIE – O NOȚIUNE PREA PUȚIN CUNOSCUTĂ ÎN ROMÂNIA

În condițiile evoluției tehnologice și a alinierii la politicile Uniunii Europene, impactul asupra serviciilor medicale implică atât creșterea nivelului calitativ al acestora, cât și respectarea drepturilor pacienților.

Unul dintre principalele drepturi stipulate și în Legea 46/21 ianuarie 2003 cu privire la drepturile pacientului este dreptul acestuia la informația medicală (Cap. II – Dreptul pacientului la informația medicală), iar în cadrul acestuia, conform art. 11 stipulează faptul că „Pacientul are dreptul de a cere și a obține o altă opinie medicală”, adoptată pe larg, ca neologism – second opinion.

În contextul în care dreptul pacientului la a doua opinie este interdependent cu alt drept, la autonomie, al acestuia în a consimți sau nu la intervenția medicală, constatăm în Romania o rămânere în urmă cu privire la aplicarea unitară a acestor principii în practica medicală. Din acest punct de vedere, există o diferență de abordare între mediul unităților sanitare de stat și cele private. Medicul curant care este răspunzător pentru implicațiile actului medical asupra stării de sănătate a pacientului tinde să aibă o atitudine mai deschisă, permisivă sau neutră în mediul privat față de dorința pacientului de a beneficia de o a doua opinie, pe când în unitățile sanitare de stat, atitudinea medicului este mai autoritară, având tendința de a impune subtil pacientului să consimtă la recomandarea de intervenție medicală făcută de el. În această situație, chiar dacă nu în mod explicit, medicul curant se simte adesea deranjat de lipsa de încredere a pacientului sau există chiar cazuri în care încearcă să îi inducă pacientului ideea unei urgentări a consimțământului, fără ca aceasta să fie necesară, doar pentru a obstrucționa exercitarea dreptului la a doua opinie din lipsă de timp. 

Pe de altă parte, în cazul în care pacientul nu se află internat, dar a fost consultat de către un medic, iar prima opinie îl influențează negativ la nivel emoțional, și apelează la un alt medic pentru a doua opinie, există situații în care exprimarea celui de-al doilea să fie denigratoare la adresa primului medic, pentru a-și impune punctul său de vedere, deși cel mai adesea este vorba de același diagnostic, însă prezentat sub altă formă și cu un alt impact psihologic la pacient.

În afara acestor situații, există contexte mai dificile atunci când se pune problema acordării asistenței medicale transfrontaliere, iar accesul la second opinion devine subiect al multor detalii de informare, aceasta trebuind să fie făcută în concordanță cu normele etice în vigoare, dar și cu respectarea diferențelor culturale dintre pacient și medic. Consultarea la distanță, prin telemedicină, privează pacientul de contactul față în față cu medicul, acest lucru impactând negativ pacientul sub aspectul încrederii în autorizarea medicului, a înțelegerii acestuia a mediului pacientului pentru a-i putea oferi cea mai bună soluție, etc. În plus, față de aplicarea Directivei 2011/24/UE, un raport al Comisiei Europene către Parlamentul European și către Consiliu relevă faptul că deși este dezirabilă alinierea la aceleași norme europene în sistemul îngrijirilor medicale, față de aceste norme prevalează cel mai adesea normele specifice fiecărei țări membre a UE, apărând diferențe în modul în care fiecare țară are un set de drepturi ale pacienților și un set de norme de aplicare.

Etica medicală presupune ca toate măsurile ce se întreprind în legătură cu acordarea asistenței medicale să fie făcute de către prestator cu sinceritate, într-o manieră corectă și completă, fără nicio restricție de tip psihologic, în scopul binelui – pe de o parte pentru pacient, pe de altă parte pentru societate. Mai mult, furnizorul de servicii medicale, trebuie să acorde cadrul propice pentru ca pacientul să își poată exercita dreptul de a obține a doua opinie. Acest lucru devine cu atât mai important, cu cât afecțiunea care trebuie tratată este mai severă, iar pacientul nu își poate exprima consimțământul de unul singur, fiind minor, lipsit de discernământ sau în urgență.

Însă până la momentul obținerii celei de-a doua opinii, prima problemă cu care se confruntă sistemul de servicii medicale din România este lipsa de informare corespunzătoare a pacienților asupra drepturilor pe care le au, atât în țară, cât și în afara ei, dar mai ales asupra acestui drept la a doua opinie care este atât de puțin cunoscut. Pentru a rezolva acest neajuns ar trebui să existe informări într-un cadru organizat, cel mai probabil la nivel instituțional, cu largă accesibilitate, care să conțină convențiile și deciziile la care România este parte, precum și un ghid de informații, planuri și îndrumări pentru practica profesională.

Față de această necesitate, COLEGIUL PACIENȚILOR își propune o serie de informări care să ofere atât pacienților, cât și medicilor, premizele creării unei relații etice cu scop final în oferirea serviciilor medicale de cea mai înaltă calitate, în vederea tratării problemelor de sănătate.

Primul tratament eficient dovedit pentru infectia cu HIV. Medicamentul stopeaza transmiterea de la un subiect infectat la unul sanatos.

Oamenii de stiinta au facut un salt imens spre eliminarea HIV dupa ce un studiu de 8 ani al unui medicament a evidentiat ca fiind „efectiv zero”, riscul de transmitere a virusului

Terminarea răspândirii HIV pare a fi la îndemână, deoarece oamenii de știință au raportat că un tratament anti-viral reduce riscul ca infectarea cu HIV prin contract sexual să fie zero.

Studiul PARTNER a monitorizat 782 de cupluri homosexuale care au luat medicamentul și au avut sex anal neprotejat între 2010 și 2017.
Un membru al fiecărui cuplu avea HIV, în timp ce celălalt partener.
Nu au existat transmisii a virusulu de la partenerul infectat la cel sanatos, oamenii de știință spun că virusul HIV a fost redus la niveluri nedetectabile în sânge. 
Constatarile noastre ofera dovezi concludente ca riscul de transmitere a HIV prin sexul anal atunci cand incarcatura virala cu HIV este suprimata este in mod efectiv zero.
Oamenii de stiinta au inregistrat un imens pas inainte spre stoparea raspandirii HIV, dupa ce un studiu a aratat ca peste 750 de homosexuali pe un tratament anti-viral nu au transmis virusul partenerilor lor.
Studiul PARTNER, publicat în jurnalul medical The Lancet, joi  a implicat 782 de cupluri homosexuale din 14 țări europene care au avut sex anal neprotejat între 2010 și 2017.

În fiecare caz, un partener a avut HIV și a luat pastile anti-retrovirală, iar unul a fost neinfectat. Niciunul dintre partenerii fără HIV nu a contractat virusul, în ciuda a 76.088 de rapoarte sexuale neprotejate consemnate.

Rezultatele studiului arată că medicamentele au redus virusul la niveluri nedetectabile în sânge, ceea ce înseamnă că HIV nu poate fi transmis prin intermediul actului sexual.

Medicatia luata de pacienti cu HIV nu va elimina virusul, dar va reduce prezenta sa la niveluri nedetectabile, permițând pacientilor cu HIV să trăiască o viață lungă.

Puteti gasi la acest link articolul din Lancet.

Dezbatere privind „Eradicarea fraudei de acordare a concediilor medicale!” Timisoara, 19 aprilie 2019

Risipa de resurse din sanatate este datorata si concediilor medicale nejustificate si priveaza pacientii cu probleme grave de sanatate de sansa unui tratament necesar adecvat.

Colegiul Pacientilor a demarat sesiunile de intalnire cu angajatorii din vestul tarii pentru derularea unui amplu proiect privind etica in acordarea concediilor medicale in Romania, care costa, cu aproximatie, 1.9 miliarde lei anual si are un trend crescator.

In 19 aprilie 2019, la sediul Kimball Electronics Romania, Colegiul Pacietilor, cu sprijinul Medici’s si cu participarea unor angajatori reprezentantivi pentru judetele Timis si Arad, au analizat impactul concediilor medicale cu potential incert asupra:

  • finantarii sistemului public de sanatate
  • valorilor etice ale corpului medical
  • codul de conduita si etic al angajatorilor
  • modului de desfasurare a activitatii in mod optim al unei companii de productie

Spre exemplu, in anul 2017, sistemul national de sanatate a cheltuit 1.9 Miliarde lei pentru concediile medicale; aceasta suma depaseste costurile nationale cu asistenta primara: 1.68 Miliarde lei au fost alocati pentru toti medicii de familie din Romania, in acelasi an.

 Acest fenomen poate fi incadrat ca frauda si afecteaza in aceeasi masura pacientii, angajatorii si medicii. Din cele categorii de parti interesate, cei care respecta standardele etice sunt atat afectati cat si demotivati, iar faptul ca sistemul permite un comportament care incalca etica si legea are impact financiar pentru toate categoriile:

  • Pacientii cu probleme medicale grave pierd sansa unui tratament medical adecvat, datorita lipsei de fonduri
  • Medicii de familie au cele mai mici salarii din sistemul medical, datorita lipsei de fonduri
  • Angajatorii sunt impactati atat in organizarea eficienta si planificata a activitatii, insa si in respectarea standardelor de etica pe care le declara si tintesc sa le implementeze

Din analiza datelor unor companii de productie a reiesit faptul ca exista anumite comportamente similare cu relevanta statistica:

  • Rata crescuta a concediilor medicale in perioada care se pot crea punti intre diverse zile de sarbatoare legala
  • Rata crescuta a concediilor medicale din partea anumitor medici
  • Rata crescuta a acordarii concediilor medicale de catre un anumit tip de medic
  • Rata crescuta a concediilor medicale in perioade cu incidenta mica a imbolnavirilor
  • Un cost semnificativ al concediilor medicale pentru un angajator

Angajatorii sunt preocupati si de comparatia cu alte fabrici din aceeasi firma, din alte tari, si de rata scazuta a concediilor medicale in conditii legale in care practicile de acordare sunt diferite: in cazul in care exista o plata scazuta valoric pentru zilele de concediu medical, rata concediilor medicale este mult mai mica.

Colegiul Pacientilor invita toate partile interesate sa se implice in acest proiect (pacientii, medicii si angajatorii) cu obiectivul eradicarii acestui fenomen de frauda in urmatorii 3 ani.

asociatie de pacienti, colegiul pacientilor, concedii medicale, protectia pacientilor, sanatate